Brăila


Brăila, cultură şi civilizaţie 

  • La Brăiliţa (Vadul Catagaţei) cele mai vechi dovezi de locuire ale omului neolitic (Boian-Giuleşti) (cca. 4000 î.d.H.) în aria viitorului oraş. 
  • Epoca de tranziţie (eneoliticul, 2000 - 1800 î.d.H.) şi epoca bronzului sunt bine reprezentate în cuprinsul municipiului. Pe terasa înaltă a Dunării, în aceeaşi zonă, este atestată pentru sec. IV - III î .H., o puternică aşezare getică ce întreţinea legături cu grecii - de la Pontul Euxin, în general cu Elada. 
  • În cuprinsul oraşului de astăzi, numeroase descoperiri atestă prezenţa reprezentanţilor civilizaţiei Sântana de Mureş (sec. III - IV d.H.) 
  • Cea mai veche populaţie românească locuieşte în zona viitoarei aşezări medievale din secolele X - XI. 
  • Privilegiul comercial pentru braşoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atestă Brăila ca aşezare importantă a Ţării Româneşti, mai ales sub aspect comercial. 
  • 1426 La Brăila sunt concentrate oşti creştine (polone) în vederea unui război antiotoman. 
  • 1445 Expediţia cruciată navală antiotomană condusă de Walerand de Wavrin include Brăila în itinerariul său. 
  • 1463 Cronicarul bizantin L. Chalcocondil caracterizează Brăila ca fiind „oraşul dacilor în care fac un comerţ mai mare decât în toate oraşele ţării". 
  • 1470, februarie, Arderea Brăilei de către Ştefan cel Mare. 
  • 1540 Căderea Brăilei sub turci, construirea cetăţii şi constituirea raialei. 
  • 1545 Negustorii brăileni vând pe piaţa Braşovului în 11 luni, 1.176.322 kg peşte. 
  • 1574 Asediul Brăilei de către Ioan Vodă cel Cumplit. 
  • 1590 Într-un act al Patriarhiei Constantinopolului este atestată Mitropolia Proilaviei, înfiinţată, probabil, la 1540. 1595 Eliberarea Brăilei de sub turci de către oştile lui Mihai Viteazul. Voievodul construieşte în oraş o biserică cu hramul Sf. Nicolae. 
  • 1633 Matei Basarab dă hrisov lui „Badea neguţătorul din Brăila, prietenul domniei mele", pentru moşii în judeţul „Râmnicu Sărat şi Brăila". 
  • 1658 Mihnea al III-lea loveşte garnizoana otomană din raiaua Brăilei. 
  • 1711 În timpul luptelor dintre ruşi şi turci, încheiate prin eşecul de la Stănileşti a celor dintâi, Brăila trece pentru câteva zile în stăpânirea spătarului Toma Cantacuzino şi a generalului Rone. Războaiele ruso-turco-austriece aduc Brăila în prim-planul evenimentelor militare. 
  • 1711-1812 Un veac de războaie purtate între ruşi-turci şi austrieci pe teritoriul ţărilor române. Brăila este mereu lovită, arsă, refăcută.
  • 1817 Prima şcoală atestată în oraş cu un „Vasile Dascălul". 
  • 1828 Războiul între ruşi şi turci încheiat cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Brăila revine la Ţara Românească, după aproape trei secole. 
  • 1832 Alături de instituţiile administraţiei de stat, îşi începe activitatea Şcoala Publică cu dascăli plătiţi de stat.
  • 1832 Sunt aşezate felinarele pe uliţe şi străzi, se pavează cu piatră piaţa centrală. Se înfiinţează spitalul militar.
  • 1833 Se deschide prima farmacie. 
  • 1833 Se înfiinţează staţia meteorologică. 
  • 1835 Este amenajată Grădina Belvedere (Grădina Mare). 
  • 1836 Brăila primeşte statut de porto-franco. 
  • 1836 Încep studiile pentru construirea cheiului portului. 
  • 1838 Îşi începe activitatea Tipografia oraşului cu Ioan Penescu. 
  • 1839 Apare „Mercur", primul ziar comercial din Principate. 
  • 1846 Brăilenii înfiinţează prima instituţie bancară. 
  • 1850 Se construieşte Cazarma oraşului. 
  • 1851 Primul teatru permanent la Brăila. 
  • 1855 Înfiinţarea staţiei telegrafice. 
  • 1858 Se trece la iluminatul public cu lămpi de petrol (cu fotogen). 
  • 1860 Se naşte la Brăila Haricleea Darclée. 
  • 1861 Se înfiinţează Şcoala de fete. 
  • 1863 Se înfiinţează la Brăila Gimnaziul. 
  • 1868 Se construieşte Calea Ferată. 
  • 1872 Încheierea construcţiei cheiului portului. 
  • 1872 Construirea fabricii de bere „Müller". 
  • 1881 Înfiinţarea Bibliotecii şi a Muzeului Ştiinţific la Brăila, cu regulament de funcţionare. 
  • 1883 Începe construirea Docurilor portului Brăila. 
  • 1883 Ia fiinţă la Brăila Societatea muzicală „Lyra", cu o prodigioasă activitate peste vreme. 
  • 1884 Mihail Kogălniceanu este deputat de Brăila. 
  • 1884 Se naşte, la Brăila, Panait Istrati. 
  • 1888 Se utilizează pentru prima dată în ţară betonul armat. 
  • 1888 Se construieşte fabrica de ciment „I. G. Cantacuzino". 
  • 1891 La Brăila îşi desfăşoară activitatea un număr de 5 tipografii. 
  • 1900 Sunt introduse tramvaiul electric şi primele becuri electrice. 
  • 1906 În Piaţa Sf. Arhangheli se ridică grupul statuar Traian, operă a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu, cu ocazia împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei şi a patruzeci de ani de domnie a Regelui Carol I. 
  • 1906 La Brăila există 33 de şcoli (18 primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o şcoală de meserie, o şcoală profesională de fete). 
  • 1909 Pe latura de vest a Pieţei vechi se amplasează Ceasul. 
  • 1910 La Brăila intră în grevă peste 12.000 de muncitori în portul Brăila. 
  • 1911 An de maximă activitate comercială. Comerţul brăilean reprezenta 22% din comerţul românesc şi 20% din importul ei.
  • 1912 Conform unei statistici a Academiei Române, la Brăila apăreau 31 de periodice. 
  • 1915 Întrunirea Ligii Culturale la Brăila cu Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea şi Octavian Goga: „Cu nici un preţ cu Austria!" 
  • 1916-1918 Războiul de reîntregire, regim de ocupaţie pentru oraş din decembrie 1916 până în noiembrie 1918. 
  • 1917 Executarea Comisarului portului Brăila, Alexandru Popovici, mort ca un erou pentru neam. 
  • 1918 Strănepotul lui Stroe Ivaşcu, deputatul ţăran în divanul Ad-hoc al Munteniei la 1859 din partea Brăilei, ia parte la Actul de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia. 
  • 1918 Ia fiinţă la Bucureşti Căminul studenţesc brăilean, primul cămin studenţesc judeţean din ţară. 
  • 1919 Camera de Comerţ propune ca portul Brăila să funcţioneze sub regim de porto-franco. 
  • 1925 Ia fiinţă „Banca de Comerţ Brăila". La Brăila funcţionează 12 bănci mari în perioada interbelică. 
  • 1926 Se întemeiază la Brăila Cercul de studii şi cercetări locale al oraşului şi ţinutului Brăila. 
  • 1927 Ministrul Agriculturii pune piatra de temelie a Palatului agricol din Brăila. 
  • 1929 Brăila sărbătoreşte 100 de ani de la eliberarea de sub turci: Inginerul Gh. T. Marinescu editează „Analele Brăilei". 
  • 1929 Virgil Madgearu, ministrul Industriei şi Comerţului, vizitează portul pentru a stabili zona liberă. 
  • 1930 Brăila numără 68.310 locuitori. 
  • 1931 Ia fiinţă Societatea franco-română cu capital mixt pentru materiale de drum de fier înfiinţat în 1924. 
  • 1936/7 Bugetul Primăriei Brăila însumează 53.964.180 lei venituri, 50.006.109 lei cheltuieli, cu un excedent de 3.958.071 lei. 
  • 1937 La Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraşelor din România. 
  • 1941 - 1944 În timpul celui de-al doilea război mondial, importul şi exportul Brăilei au scăzut vertiginos. 
  • 1944 La 14 noiembrie colonelul Paul Brătăşanu, primarul oraşului, e înlocuit cu muncitorul Petre Ciucă. 
  • 1956 Încep lucrările pentru ridicarea Combinatului chimic Chiscani. 
  • 1959 Fabrica de carton a început să livreze carton duplex şi triplex. 
  • 1963/65 Intră parţial în funcţiune Centrala electrică de termoficare de 75 MW a Combinatului chimic. 
  • 1965 - 1989 Continuă industrializarea forţată a economiei brăilene, în cadrul celei româneşti, în general.

Sursa: „Schiţă de album istoric", Municipiul Brăila, 1991.

 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, JUDEŢUL BRĂILA (2015)  (pdf)

 

Articole

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, „Brăila de sub noi", ianuarie 2003

Elena Ilie, Maria Stoica, „Cazinoul Armelin – Marele Hotel Francez – Muzeul Brăilei", în „Brăila 629", 20 ianuarie 1998.

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, „Străzile au amintiri - Strada Regală", februarie 2003

Maria Stoica, „Hanuri şi hoteluri din alt veac", în „Brăila 631", 20 ianuarie 1999 

Elena Ilie, „Lucrări de înfrumuseţare a oraşului - Amenajarea străzii Bulevard", în „Brăila 632", 20 ianuarie 2000

Michaela Cristiana Cândea, „Începuturile amenajării spaţiilor verzi brăilene, în „Brăila 636", 20 ianuarie 2004

Stănică Pandrea, Niculina Dinu, Mirela Vernescu, „Noi vestigii arheologice situate pe malul drept al Dunării ieşite la iveală datorită scăderii nivelului apelor fluviului", în „Brăila 636", 20 ianuarie 2004

 

Alte articole semnate de specialiştii Muzeului Brăilei „Carol I”, găsiţi în publicaţia anuală a Muzeului Brăilei „Carol I”. Întreaga colecţie poate fi citită aici (link).

Alte articole semnate de specialiştii Muzeului Brăilei „Carol I”, apărute în revista „Analele Brăilei" a Muzeului Brăilei „Carol I”, sau în articole de presă, găsiţi pe blogul „Brăila de altădată".

 

Te pot interesa

Galerie foto

Muzeul Brăilei „CAROL I”