Istoric
Arheologie | Muzeul Brăilei „CAROL I“
În 1955, nu exista nici o piesă de arheologie în colecţiile muzeale, iar din actualul judeţ Brăila erau cunoscute doar două descoperiri, ambele fortuite: cazanul scitic de la Scorţaru Vechi şi un fragment de vas neolitic de la Nazâru (Siliştea).
O serie de observaţii şi descoperiri arheologice erau menţionate în cunoscutul „Chestionar Densuşianu'', dar manuscrisul, încă inedit, se află la Biblioteca Academiei Române. Unele cercetări arheologice de suprafaţă fuseseră efectuate la Nazâru, în 1932, de I. Nestor, iar la Şuţeşti de R. Vulpe. Astăzi, patrimoniul muzeal cuprinde peste 15.000 de piese, iar repertoriul arheologic al judeţului Brăila include peste 60 de localităţi, cu aproape 100 de descoperiri (situri arheologice, morminte, tezaure, descoperiri izolate).
ISTORIC
Deşi prima instituţie muzeală în Brăila a luat fiinţă prin Decretul Regal nr. 2134 / 23 august 1881, bazele Secţiei de Arheologie s-au pus abia la 2 iunie 1955, când a avut loc, practic, o refondare a instituţiei.
Aceste realizări sunt, aproape în totalitate, rezultatul activităţii arheologilor care au lucrat sau mai lucrează încă, de aproape 50 de ani, la Muzeul Brăilei „Carol I”. Fondatorul Secţiei Arheologie şi, în acelaşi timp, refondator al Muzeului Brăilei în 1955, a fost Nicolae Harţuche. Arheolog pasionat, Nicolae Harţuche a întreprins săpături în raionul şi, apoi, judeţul Brăila, timp de circa 35 de ani, cu rezultate deosebite, atât în creşterea patrimoniului muzeal, cât şi în introducerea în circuitul ştiinţific a descoperirilor. Din 1956 a venit la Muzeul Brăilei şi Florian Anastasiu, tot arheolog, care a fost directorul instituţiei circa trei decenii şi care, alături de Nicolae Harţuche, a avut contribuţii notabile în cunoaşterea istoriei vechi a zonei Brăilei.
Între 1968-1974, a lucrat ca arheolog şi Liviu Mihăilescu care, apoi, s-a ocupat de etnografie şi artă populară, punând bazele acestei secţii. Din 1975 au venit la Muzeul Brăilei, Ionel Cândea şi Valeriu Sîrbu, care lucrează în această instituţie şi în prezent. Colectivul de arheologi s-a mărit treptat cu: Stănică Pandrea – în 1989, Mirela Vernescu - în 1997, Costin Croitoru - în 2008.
Aceste realizări sunt, aproape în totalitate, rezultatul activităţii arheologilor care au lucrat sau mai lucrează încă, de aproape 50 de ani, la Muzeul Brăilei „Carol I”. Fondatorul Secţiei Arheologie şi, în acelaşi timp, refondator al Muzeului Brăilei în 1955, a fost Nicolae Harţuche. Arheolog pasionat, Nicolae Harţuche a întreprins săpături în raionul şi, apoi, judeţul Brăila, timp de circa 35 de ani, cu rezultate deosebite, atât în creşterea patrimoniului muzeal, cât şi în introducerea în circuitul ştiinţific a descoperirilor. Din 1956 a venit la Muzeul Brăilei şi Florian Anastasiu, tot arheolog, care a fost directorul instituţiei circa trei decenii şi care, alături de Nicolae Harţuche, a avut contribuţii notabile în cunoaşterea istoriei vechi a zonei Brăilei.
Între 1968-1974, a lucrat ca arheolog şi Liviu Mihăilescu care, apoi, s-a ocupat de etnografie şi artă populară, punând bazele acestei secţii. Din 1975 au venit la Muzeul Brăilei, Ionel Cândea şi Valeriu Sîrbu, care lucrează în această instituţie şi în prezent. Colectivul de arheologi s-a mărit treptat cu: Stănică Pandrea – în 1989, Mirela Vernescu - în 1997, Costin Croitoru - în 2008.
dr. Valeriu Sîrbu, director adjunct