Muzeul Brailei

Oraşul şi judeţul Brăila sunt situate pe malul stâng al Dunării, la extremitatea nord-estică a Bărăganului de nord. Brăila se află la 450 16'11'' latitudine nordică şi 270 58'44'' longitudine estică. Unităţile de relief ale judeţului Brăila sunt: Bărăganul central, Bărăganul de nord, Balta Brăilei, Lunca Siretului, Lunca Buzăului şi Lunca Călmăţuiului.
Atestat documentar în 1481, judeţul Brăila se întinde pe o suprafaţă de 4765,8 km² - 2 % din suprafaţa României, iar cei 385.066 de locuitori recenzaţi în ianuarie 2005 reprezintă 1,8 % din populaţia totală a ţării, densitatea fiind de 81,5 locuitori pe km². Dintre aceştia, 66 %, adică 236.000, sunt concentraţi în municipiul Brăila - fapt care-l situează pe locul 10 între oraşele ţării. Judeţul include municipiul Brăila, reşedinţa judeţului, trei oraşe (Făurei, Ianca, Însurăţei) şi patruzeci de comune.
Municipiul Brăila, menţionat pentru prima dată într-un document datat 20 ianuarie 1368, este oraş - port situat la capătul Dunării maritime şi una dintre cele mai vechi aşezări urbane din Ţara Românească. Destinul Brăilei a fost legat indestructibil de cel al Dunării: dacă la 1300 era o modestă aşezare pescărească, în secolul al XV-lea ajunge cel mai important oraş comercial al ţării. Nu întâmplător, la 1538, oraşul este ocupat de armata otomană, iar după 1540, împreună cu o parte din judeţ, formează kazaua Brăilei. În timpul stăpânirii otomane (1538-1828), portul şi-a păstrat importanţa economică, Brăila devenind schelă a Porţii Otomane.
Revenit în componenţa principatului muntean după Tratatul de la Adrianopole (1828), teritoriul fostei kazale turceşti Brăila va constitui nucleul noului judeţ. Sub raport economic, desfiinţarea monopolului otoman asupra produselor româneşti, prin liberalizarea comerţului pe Dunăre şi pe Marea Neagră, a însemnat pentru Brăila momentul de cotitură care avea să-i aducă, în scurtă vreme, recunoaşterea poziţiei de cel mai mare şi important port dunărean al  ţării, rival de temut pentru vecinul Galaţi şi pentru mai îndepărtata Odessa.
Cadrul natural mai mult decât favorabil, măsurile întreprinse de autorităţile centrale şi locale pentru modernizarea oraşului, îmbunătăţirea traficului naval şi facilităţile introduse sunt câteva dintre premisele pentru atragerea unor valuri succesive de emigranţi interesaţi de obţinerea unui profit rapid şi substanţial. Alături de elementul românesc, sunt înregistraţi la Brăila greci, bulgari, armeni, italieni, evrei, ruşi lipoveni, romi, maghiari, turci, germani, ucrainieni.
Brăila a fost reconstruită după un plan urbanistic modern, rezultând o aşezare ca într-un amfiteatru, o sală de spectacole dăruită cu cea mai frumoasă scenă, Dunărea.
Până la începutul secolului al XX-lea, economia judeţului a fost determinată, în principal, de activitatea comercială a portului Brăila, specializat în exportul de cereale. Apariţia industriei legată de producţia agricolă şi reparaţiile de nave a precedat procesul de industrializare a oraşului, al cărui apogeu a fost înregistrat după 1950 (construcţii de maşini, construcţii navale, metalurgie, chimie, confecţii textile). Brăila este judeţul cu cel mai mare potenţial agricol din ţară, datorită Insulei Mari a Brăilei, creată artificial prin desecarea Bălţii Brăilei.
Judeţul Brăila deţine în patrimoniul său natural ca element deosebit de valoros, Balta Mică a Brăilei. Datorită caracteristicilor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon – Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare, recunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos. Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001, Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR, de importanţă internaţională, al doilea după Delta Dunării.
Lacu Sărat şi Câineni, staţiuni balneoclimaterice recunoscute pentru nămolurile sapropelice indicate în tratamentul bolilor reumatismale, sunt căutate anual de mulţi turişti. Alte două lacuri cu aceleaşi calităţi terapeutice, Batogu şi Movila Miresii, aşteaptă investitori.
Brăila are potenţial remarcabil pentru dezvoltarea agro-turismului, cu resurse pentru turismul de agrement, vânătoare şi pescuit. Dunărea, lacurile naturale (Blasova, Ciulniţa, Ianca, Jirlău, Lutul Alb, Plopu) şi lacurile artificiale (Măxineni, Grădiştea, Însurăţei, Ulmu) oferă un bogat fond piscicol şi cinegetic.
La 50 km de Brăila se află rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara.
 

OBIECTIVE CULTURALE ŞI TURISTICE

MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

Sediul Muzeului Brăilei „Carol I”
Brăila, Piaţa Traian 3, tel./ fax: 0339.40.10.02; 0339.40.10.03, e-mail: sediu@muzeulbrailei.ro, web: www.muzeulbrailei.ro
Clădirea a fost cunoscută iniţial sub numele de Cazino Armelin. Sala de spectacole amenajată aici a fost una dintre primele în care s-au dat reprezentaţii teatrale la Brăila. Între 1897 şi 1945, a adăpostit Marele Hotel Francez. Aici se desfăşurau recepţiile organizate de conducerea oraşului şi judeţului cu prilejul sărbătorilor naţionale.

Corpul A:
- Expoziţie permanentă de arheologie, istorie, artă „CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”
- Arheologie. Sunt expuse unelte şi ustensile, piese de armament, de echipament militar şi harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, recipiente ceramice şi din sticlă, monede, inscripţii, elemente de arhitectură, piese de cult.
- Istorie. Sălile expoziţionale prezintă: oraşul şi cetatea medievală (sec. XIV–XVI), perioada ocupaţiei otomane (1538–1829), eliberarea Brăilei în urma războiului ruso-turc (1828–1829), reintegrarea acesteia în hotarele ţării şi ascensiunea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la statutul de cel mai mare port al ţării.
- Artă. Colecţia Paul Bălcănescu - mobilier de salon, în stil maur şi în stil rococo.  
- Periodic, aici sunt organizate şi expoziţii temporare.

Centrul Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei „Carol I”
- Periodic, aici sunt organizate expoziţii temporare.

Corpurile B şi C:
- Expoziţia permanentă de artă cuprinde sălile: Max Herman Maxy, Mimi Şaraga Maxy, Emilia Dumitrescu şi Sala de artă modernă românească. La mansarda clădirii au fost amenajate „Atelierele" unor cunoscuţi artişti plastici brăileni: Şerban Zainea, Viorica Velescu Ilie, Vespasian Lungu, Emilia Dumitrescu, Gheorghe Naum, Sorin Manolescu.
- Galeriile de Artă „Gheorghe Naum” – periodic, aici sunt găzduite expoziţii temporare.  

Muzeul Brăilei „Carol I” - Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Valeriu Dinu”
Brăila, Piaţa Traian 3, intrare din str. Galaţi, tel.: 0339.40.10.02; 0339.40.10.03
Expoziţie permanentă cu caracter memorial

Muzeul Brăilei „Carol I”- Centrul Cultural Nicăpetre
Brăila, str. Belvedere, nr. 1, tel.: 0339.40.10.05
Centrul Cultural Nicăpetre a fost înfiinţat la 6 decembrie 2001, pentru a pune în valoare opera sculptorului Nicăpetre (1936–2008), donată Muzeului Brăilei. Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor şi prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii şi în alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.

Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Panait Istrati”
Brăila, Grădina Publică, tel.: 0339.40.10.04
- Clădirea datează de la începutul secolului al XX-lea, cu funcţiunea de locuinţă şi purtând denumirea de Casa Grădinarului. Din 1984, găzduieşte expoziţia memorială „Panait Istrati”, deschisă cu prilejul centenarului scriitorului (1884-1984). După lucrările de restaurare a clădirii, o nouă expoziţie memorială a fost redeschisă pentru public în aprilie 2011.
- Periodic, aici sunt organizate şi expoziţii temporare.

Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius”
Brăila, str. Cetăţii, nr. 70, tel.: 0339.40.12.62
- Vechea casă a familiei Ştefan şi Ecaterina Panaitescu a fost construită în jurul anului 1880. Aici s-a născut (la 21 octombrie 1891) şi a locuit, până la vârsta de 19 de ani, Dumitru S. Panaitescu, cel care îşi va adăuga ulterior pseudonimul Perpessicius. Expoziţia permanentă cu caracter memorial „Dumitru Panaitescu Perpessicius” a fost reorganizată în 2015.
- Periodic, aici sunt organizate şi expoziţii temporare.

Muzeul Brăilei „Carol I” - Casa Memorială „Fănuş Neagu”
Com. Grădiştea, jud. Brăila, tel.: 0339.40.12.62
- Expoziţia permanentă recompune, pe de o parte, atmosfera în care a copilărit marele scriitor Fănuş Neagu, iar pe de altă parte sunt prezentate obiecte personale, fotografii. Casa a fost inaugurată în iulie 2011.

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secţia  de Etnografie şi Artă Populară
Brăila, Str. Polonă, nr. 14, tel.: 0339.73.03.11
- Expoziţia permanentă prezintă ocupaţiile tradiţionale specifice zonei Brăilei (pescuit, agricultură, păstorit – sălile I-II). Sala III este dedicată meşteşugurilor casnice, obiceiurilor precum şi unor aspecte ale vieţii cotidiene. Cele mai valoroase piese din colecţia de icoane sunt expuse în sala IV. În final, o sală cu costume reflectă Brăila multietnică şi Brăila interferenţelor culturale.
- Periodic, aici sunt organizate şi expoziţii temporare.

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secţia Ştiinţele Naturii
Brăila, Parcul Monument, tel.: 0339.40.10.06
- Expoziţia permanentă prezintă, prin intermediul dioramelor, elemente din fauna şi flora principalelor ecosisteme naturale care se întâlnesc pe teritoriul judeţului Brăila: ecosistemul de câmpie (Câmpia Bărăganului), ecosistemul de baltă (Insula Mică a Brăilei), ecosistemul de pădure (Pădurea Viişoara), ecosistemul de stâncărie (Popina Blasova), ecosistemul de sărătură (Lacul Sărat), ecosistemul de luncă (Lunca inundabilă).
- Periodic, aici sunt organizate şi expoziţii temporare.

ALTE OBIECTIVE CULTURALE ŞI TURISTICE

Teatrul „Maria Filotti”
Brăila, str. Mihai Eminescu, nr. 2. Agenţia Teatrală: Brăila, str. Mihai Eminescu, nr. 10, Tel.: 0239-613.930   (secretariat), 0239-613.969   (agenţia teatrală).
Fax: 0239-613958, e-mail:  info@tmf.ro, web: http://www.tmf.ro/
Fostul Teatru Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraşului, prin testamentul datat în noiembrie 1910. În acest local, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 primeşte numele actriţei Maria Filotti. Teatrul „Maria Filotti” are astăzi un repertoriu variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale şi universale. Începând din 1995, găzduieşte Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée", iniţiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul Internaţional de Teatru „Zile şi Nopţi de Teatru European”.

Strada Mihai Eminescu, fosta Uliţă a Târgului cu prăvălii, datează din timpul ocupaţiei otomane şi constituie axa urbanistică a oraşului modern, nucleul lui cel mai dens. Păstrează şi astăzi toate elementele care au definit străzile comerciale ale principalelor oraşe româneşti în secolul al XIX-lea. Clădirile cele mai impunătoare ca volumetrie şi decoraţie sunt fostele hoteluri: Raly - Regal, Bristol, Traian, Petersburg, Bulevard.

Grupul statuar Traian, realizat de sculptorul Take Dimo Pavelescu şi arhitectul Ion D. Trajanescu, a fost dezvelit la 8 noiembrie 1906, evenimentul fiind integrat programului naţional dedicat aniversării a 1800 de ani de la cucerirea Daciei şi a 40 de ani de glorioasă domnie a Regelui Carol I. Faptul este consemnat în inscripţia: „Lui Marcu Ulpiu Traian, românii recunoscători”.

Ceasul public cu patru cadrane a fost achiziţionat de la Carol Sakar din Viena, cu 10 000 lei, şi instalat în Piaţa Traian, în anul 1909. Este o piesă rară de mobilier de grădină Art  Nouveau.

Grădina Publică a devenit un spaţiu caracteristic pentru oraşul european, începând cu secolul al XVIII-lea, când s-a formulat o nouă estetică urbană prin deschiderea spre mediul natural înconjurător şi prin integrarea acestuia în imaginea oraşului. În teritoriile româneşti, prezenţa grădinii publice în proiectele urbanistice se constituie ca semn al modernităţii, din secolul al XIX-lea.

Castelul de apă a fost construit în anul 1912, în Grădina Publică. Este primul exemplu de arhitectură industrială modernă, cu o aparenţă spaţială aerodinamică.

Muzeul Ianca
Ianca, jud. Brăila, str. Gării nr. 9, tel.: 0723.60.90.33, fax: 0239/668.395
Muzeul este găzduit într-o casă construită înainte de ultimul război mondial şi donată de proprietar Plasei Ianca, ulterior fiind cedată muzeului. Deţine o colecţie de artă ce cuprinde 25 de tablouri ale artistei Georgeta Crainic, fiică a localităţii, cu activitate artistică în Canada, o colecţie de istorie militară a aviaţiei, o colecţie de etnografie şi artă populară precum şi o colecţie de istorie locală.

BISERICI ŞI MĂNĂSTIRI

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a luat fiinţă prin transformarea casei de rugăciune folosită de locuitorii musulmani ai cetăţii, în biserică ortodoxă, sfinţită în anul 1831. Exteriorul bisericii a primit o decoraţie de factură neoclasică, dar a păstrat detalii specifice arhitecturii otomane: acoperişul din olane, cu saceac, iar în interior, tavanul de lemn cu gobec, sprijinit pe stâlpi de stejar, octogonali. Clopotniţa bisericii a fost construită în anul 1922, în stil neoromânesc.

Biserica Sf. Ierarh Nicolae a fost reconstruită între anii 1861 şi 1864 după planurile arhitectului Dumitru Poenaru, fiind primul monument religios de mari dimensiuni construit la Brăila în stilul neogotic promovat în Europa de mişcarea romantică. Pictura bisericii a fost executată în anul 1865, de Petre Alexandrescu (1828–1899), iar catapeteasma de sculptorii Petre şi Mihail Babic.

Biserica Greacă Buna Vestire a fost construită între anii 1863 şi 1872 după proiectul arhitectului Avraam Ioanidis din Brussa. Interiorul bisericii a fost decorat de pictorul italian Fernando Iacevoli (capiteluri, frize, arhitrave), de ucenicul său Gioachimo Brolca (placarea cu marmură a coloanelor) şi de Rolf Schumann (amvonul şi pardoseala).

Biserica Armeană cu hramul Sfânta Maria, pe strada Galaţi, a înlocuit vechea biserică din lemn, prădată şi incendiată în perioada 1861 şi 1862. Biserica a fost construită între anii 1867 şi 1868, după un model tradiţional al arhitecturii religioase armene.

Biserica Bulgară cu hramul Înălţarea Domnului, amplasată pe Bulevardul Cuza, fost construită la iniţiativa comunităţii bulgare din oraş, între anii 1868 şi 1882, după planurile arhitectului italian Bonomelli. Biserica nu a fost pictată la interior, dar a fost înzestrată cu odoare de mai multe bresle din oraş.

Biserica Ortodoxă de Rit Vechi Acoperământul Maicii Domnului a fost construită de către comunitatea lipovenilor din oraş, în anul 1880, pe locul unei biserici mai vechi, din lemn.

Biserica Catolică Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anul 1855, după modelul arhitecturii romanice. Biserica face parte dintr-un ansamblu ce cuprindea casa parohială, refăcută în anul 1903, şi şcoala.

Biserica Evanghelică Luterană a comunităţii germane din Brăila, constituită în anul 1835, este rezultatul adăugării unui turn clopotniţă pe faţada de est a casei de rugăciune, construită în anul 1885, pe Bulevardul Cuza. Clădirea este în stil neogotic.

Templul Nou al comunităţii evreieşti din Brăila a fost construit în anul 1863. Este singura dintre clădirile cultului mozaic, care s-a păstrat.

Mănăstirea Măxineni este situată la 31 km de Brăila, la confluenţa Siretului cu Buzăul şi a fost ctitorită de voievodul Matei Basarab şi Elina Doamna la 1636-1637. Monumentul se află în restaurare din anul 2007.  Prin restaurare s-au restituit: biserica voievodală, vechea stăreţie (casa egumenească), turnul clopotniţă de pe latura de vest şi zidul de incintă. Hram: 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” a luat fiinţă în anul 1996 şi este situată în staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat, aflată în apropierea municipiului Brăila, la 5 km SV, pe drumul naţional DN 21 Brăila – Slobozia. În fiecare an, pe 27 iulie, se sărbătoreşte hramul mănăstirii - Sfântul Mucenic şi Doctor fără de arginţi Pantelimon, ocrotitor şi vindecător al bolilor trupeşti şi sufleteşti ale celor care cred în Dumnezeu.

DUNĂREA ŞI BĂLŢILE BRĂILEI  (link)

***