Alături de câmpie, Dunărea şi lunca inundabilă (fosta Baltă a Brăilei) formează cel de-al doilea element geografic important al judeţului Brăila. Lunca Brăilei îşi are propriile ei formaţiuni: insule, meandre, albii părăsite şi lacuri.

De la Giurgeni Vadu – Oii, Dunărea se desparte în trei braţe principale: Dunărea Veche (sau Braţul Măcin), Vâlciu şi Cremenea.

Fosta Baltă a Brăilei − cuprinsă între cele două braţe ale Dunării, Dunărea navigabilă (braţul Cremenea) la vest şi Dunărea Veche (braţul Măcin) la est − a reprezentat una dintre cele mai importante unităţi hidrobiologice din lunca Dunării. Cu o lungime totală de aproximativ 60 km şi o lăţime de 23 km în punctul maxim, Balta Brăilei însuma aproape 96.000 ha. Dacă la această suprafaţă se adaugă şi lunca inundabilă exterioară, atunci întreaga suprafaţă se ridica la peste 153.000 ha.

Amenajările dintre anii 1964 - 1970 ce s-au efectuat asupra Bălţii Brăilei − prin desecarea, îndiguirea acesteia şi utilizarea terenurilor în agricultură (Insula Mare a Brăilei) − au modificat radical atât relieful cât şi microclimatul local. Construirea digurilor de o parte şi de alta a malurilor Dunării, a căror lungime totală este de peste 150 km, a scos din circuitul natural de revărsare a fluviului o suprafaţă de 72.382 ha.

În momentul de faţă cele şapte insule existente pe teritoriul judeţului (Vărsătura, Chiciu,  Insula Mică a Brăilei, Orbului, Calia, Fundu Mare şi Harapu), împreună cu braţele Dunării, formează Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, arie avifaunistică de importanţă internaţională şi Sit RAMSAR. Suprafaţa totală pe care o însumează Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este de aproximativ 21.000 ha, reprezentând de fapt zona care a mai rămas în regim liber de inundaţie după ce s-a realizat îndiguirea Bălţii Brăilei. Prin mărimea lui, dar şi datorită importanţei pe care o are din punct de vedere ecologic, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei prezintă un interes deosebit pentru lumea ştiinţifică, fiind încă o zonă puţin studiată.

Bălţile din interiorul Parcului mai poartă denumirea locală de iezere. Cele mai mari iezere, din punct de vedere al suprafeţei, sunt: Curcubeu (296 ha), Lupoiu (272 ha), Jigara (244 ha), Gâsca (203 ha) şi Dobrele (200 ha), toate din partea de sud a Insulei Mici a Brăilei, şi Cucova (236 ha) în partea nordică. În cadrul Parcului au fost semnalate peste 200 specii de păsări, multe dintre ele fiind ocrotite pe plan internaţional (cormoranul mic - Phalacrocorax pygmaeus, chira de baltă - Sterna hirundo, chirighiţa cu obraji albi – Chlidonias hybridus, buhaiul de baltă - Botaurus stellaris, ţigănuşul - Plegadis falcinellus, lopătarul - Platalea leucorodia, scoicarul - Haematopus ostralegus, cătăliga - Himantopus himantopus, ciocântorsul - Recurvirostra avosetta).

Insula Mare a Brăilei reprezintă una dintre cele mai importante zone agricole atât din judeţ, cât şi din ţară. Se află situată între braţele Dunărea Veche şi Vâlciu. Din fosta Baltă a Brăilei au mai rămas câteva zone deosebite din punct de vedere ştiinţific, dar şi turistic: Popina Blasova, Lacul Blasova, Lacul Zăton, Canalul Filipoiu, bălţile Corotişca, Ochiul Boului şi Poala Albă.

Popina Blasova, singurul martor de eroziune, de natură hercinică, din judeţul Brăila, se află în apropierea Lacului Blasova din Insula Mare a Brăilei, în dreptul localităţii Turcoaia, din Dobrogea. Popina nu depăşeşte 45 m în înălţime şi este constituită din formaţiuni vechi identice cu cele ale Dobrogei de nord. Această stâncă este ocrotită din punct de vedere geologic dar şi floristic, aici vegetând două specii endemice, aflate şi în flora Munţilor Măcinului: coada şoricelului cu flori galbene (Achillea coarctata) şi clopoţelul (Campanula rotundifolia ssp. romanica).

Lacul Blasova, se află situat în Insula Mare a Brăilei (fosta Baltă a Brăilei) pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, în apropiere de Popina Blasova. Lacul Blasova este un lac de meandru, format pe un fost braţ al Dunării Vechi (Braţul Măcin). Are o formă de potcoavă iar adâncimea maximă este de 9 m. Amenajarea lacului şi a zonei de agrement a început în jurul anilor 1970 la iniţiativa dr. Finescu Victor. După 1990 întreaga zonă intră într-un regres organizatoric.

Vegetaţia este specifică bălţilor de câmpie: papura (Typha angustifolia), stuful (Phragmites communis), pipirigul (Scirpus silvaticus), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), limba broaştei (Alisma plantago – aquatica), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscariţa (Potamogeton natans), buzduganul (Sparganium erectum), nufărul alb (Nymphaea alba), plutica (Nymphoides peltata), piciorul cocoşului de apă (Ranunculus aquatilis), cosorul (Ceratophyllum demersum), mărarul de apă (Potamogeton pectinatus etc.

Principala componentă de faună o constituie ornitofauna. Păsările, în special cele acvatice, au ponderea cea mai mare în zonă. Au fost semnalate un număr de 128 de specii de păsări, atât acvatice, cât şi terestre. Din numărul total de 128 de specii observate, 30 dintre ele sunt incluse în Directiva Păsări, Anexa I şi sunt incluse şi în Formularul Standard care a stat la baza declarării lacului ca arie specială de protecţie avifaunistică. Lacul Blasova este inclus în Reţeaua Natura 2000. Este Arie de protecţie specială avifaunistică RO SPA 0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin prin HG nr 1284/24.10.2007 şi Arie naturală protejată de importanţă comunitară RO SCI 0012 Braţul Măcin prin OM nr. 1964 din 13.12.2007.

Lacul Zăton, se află situat în partea de sud a Insulei Mari a Brăilei (fosta Baltă a Brăilei) pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei. Lacul Zăton este un lac de meandru, format pe un fost braţ al Dunării Vechi (Braţul Măcin). Are formă de potcoavă.

Vegetaţia este specifică bălţilor de câmpie: papura (Typha angustifolia), stuful (Phragmites communis), pipirigul (Scirpus silvaticus), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), limba broaştei (Alisma plantago – aquatica), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscariţa (Potamogeton natans), buzduganul (Sparganium erectum), nufărul alb (Nymphaea alba), plutica (Nymphoides peltata), piciorul cocoşului de apă (Ranunculus aquatilis), cosorul (Ceratophyllum demersum), mărarul de apă (Potamogeton pectinatus) etc.

Principala componentă de faună o constituie ornitofauna. Păsările, în special cele acvatice, au ponderea cea mai mare în zonă. Au fost semnalate un număr de 122 de specii de păsări, atât acvatice, cât şi terestre. Din numărul total de 122 de specii observate, 33 dintre ele sunt incluse în Directiva Păsări, Anexa I şi sunt incluse şi în Formularul Standard care a stat la baza declarării lacului ca arie specială de protecţie avifaunistică.

Lacul Zăton este inclus în Reţeaua Natura 2000 ca Arie de protecţie specială avifaunistică RO SPA 0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin prin HG nr 1284/24.10.

Bălţile Corotişca, Ochiul Boului şi Poala Albă sunt localizate vis-a-vis de municipiul Brăila, între fluviul Dunărea şi digul de centură al Insulei Mari. Prezenţa acestor bălţi în imediata apropiere a digului care separă insula de fluviul Dunărea a dus la păstrarea lor de-a lungul timpului, fără ca omul să poată interveni asupra lor. Această protecţie a dus la concentrarea în aceste ecosisteme acvatice a unei faune deosebite, dintre care păsările reprezintă majoritatea. Numeroasele specii de păsări, sedentare şi migratoare, dintre care unele foarte rare, fac din aceste bălţi adevărate refugii ornitologice a căror importanţă depăşeşte caracterul naţional, ele putând fi declarate ca Arii de Importanţă Avifaunistică. Existenţa acestor bălţi este direct influenţată de nivelul apelor fluviului şi de condiţiile de temperatură anuale.

Vegetaţia din această zonă este reprezentată de o pădure de salcie care înconjură bălţile (diferite specii de Salix sp.) şi o vegetaţie ierboasă acvatică de tip deltaic. În cadrul acestei vegetaţii ierboase deosebim o vegetaţie acvatică submersă (reprezentată mai ales de ciulinul de baltă - Trapa natans, cosorul - Ceratophyllum demersum, sârmuliţa apei - Vallisneria spiralis, otrăţelul de apă - Utricularia vulgaris şi brădişul Myriophyllum spicatum), o vegetaţie acavatică natantă (reprezentată de broscariţa - Potamogeton natans, buzduganul - Sparganium erectum, nufărul alb - Nymphaea alba, plutica - Nymphoides peltata, piciorul cocoşului de apă - Ranunculus aquatilis) şi o vegetaţie palustră dură, prezentă mai ales în zona malurilor, dar şi în interiorul bălţilor (papura - Typha angustifolia, stuful - Phragmites communis, pipirigul - Scirpus silvaticus, mana de apă - Glyceria aquatica, roşăţea - Butomus umbellatus, stânjenelul de baltă - Iris pseudacorus, săgeata apei - Sagittaria sagittifolia, limba broaştei - Alisma plantago – aquatica).

În zona bălţilor Corotişca, Ochiul Boului şi Poala Albă au fost semnalate 34 de specii de păsări care sunt recunoscute pe plan internaţional ca fiind periclitate sau vulnerabile, iar ocrotirea lor este absolut necesară: cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus); pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus); pelicanul creţ (Pelecanus crispus); stârcul pitic (Ixobrychus minutus); stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax); stârcul galben (Ardeola ralloides); ţigănuşul (Plegadis falcinellus); lopătarul (Platalea leucorodia); gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis); călifarul roşu (Tadorna ferruginea); coadlbul (Haliaeetus albicilla); eretele vânăt (Circus cyaneus); uliganul pescar (Pandion haliaetus) etc.

 

dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii

 

Te pot interesa

Galerie foto

Zona Inundabilă Brăila Galaţi

Zona Inundabilă Brăila Galaţi

Zona Inundabilă Brăila Galaţi

Zona Inundabilă Brăila Galaţi

Popina Blasova

Popina Blasova

Popina Blasova

Popina Blasova

Popina Blasova

Insula Mică Cucova

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mică

Insula Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Fundu Mare

Colonie Chiriloaia Fundu Mare

Colonie Chiriloaia Fundu Mare

Colonie Chiriloaia Fundu Mare

Colonie Chiriloaia Fundu Mare

Colonie Chiriloaia Fundu Mare

Bratul Măcin

Bratul Măcin

Bratul Măcin

Google Analytics Alternative