Muzeul Brailei

Gheorghe Naum | „Vedere din Portul Brăila” | 1932 | ulei pe pânză | Muzeul Brăilei „Carol I”.

Muzeul Brăilei „Carol I” marchează aniversarea a 111 ani de la naşterea marelui artist brăilean prin participarea la a III-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice „Patrimoniul cultural românesc – probleme, teme şi proiecte comune”, care se desfăşoară la Muzeul Naţional de Arte din Chişinău între 19 şi 20 aprilie 2018. Conferinţa este organizată sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova şi a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni.

MODELE INTERNAŢIONALE ŞI IDENTITATE REGIONALĂ ÎN ARTA ROMÂNEASCĂ A ANILOR 1930 – CAZUL PICTORULUI ŞI GRAVORULUI GHEORGHE NAUM 
(rezumatul comunicării)

Există, încă, în istoriografia de artă românească, obiceiul de a-i grupa pe acei artişti afirmaţi în anii 1930 şi rămaşi la periferia circuitului artistic naţional, precum Gheorghe Naum, Viorel Huşi, Traian Bilţiu-Dăncuş sau Lazăr Zin, sub titulatura „artişti singulari”, ale căror demersuri s-au consumat în perimetrul propriei subiectivităţi ori în acela, fatal limitativ, al mediilor de provincie în care au ales să activeze. O privire mai atentă, însă, va descoperi în cazul tuturor celor menţionaţi mai sus neaşteptate puncte de contact cu estetica Noii Obiectivităţi, estetică ale cărei ecouri în arta românească nu au fost până în prezent elucidate pe de-a-ntregul, dar care pot fi înţelese în raport cu la fel de puţin studiata mişcare culturală regionalistă afirmată între deceniile al treilea şi al cincilea în toate provinciile româneşti. Concentrându-se asupra pictorului brăilen Gheorghe Naum (1907–1968), comunicarea îşi propune să analizeze etapa neo-obiectivistă din cariera acestuia (1932–1937) în legătură, pe de-o parte, cu fenomenul internaţional al regionalismului artistic, cunoscut fie direct, fie, mai probabil, prin intermediul maestrului său, Ion Theodorescu-Sion (1882–1939), şi, pe de altă parte, cu mişcarea culturală regionalistă cristalizată în jurul revistei Analele Brăilei (1929–1940). La capătul acestui culoare de investigaţie, comunicarea speră să pună în lumină valenţele internaţionale ale artei unui pictor, în aparenţă, atât de parohial.

drd. Alina-Ruxandra Mircea, muzeograf - Secţia Artă