Muzeul Brailei

200 DE ANI DE LA REVOLUȚIA GREACĂ IZBUCNITĂ PE PĂMÂNT ROMÂNESC, ÎN MOLDOVA ȘI VALAHIA (1821-2021) La mulţi ani Grecia! Χρόνια πολλά, Ελλάδα!

Vă învităm să urmăriţi filmul documentar „Drumul Revoluției Elene pe pământ românesc”. Realizatori: Televiziunea Română - secția Alte Minorități, în parteneriat cu Uniunea Elenă din Romania.
VIDEO
Partea I: https://youtu.be/yXh8dt_0Ouw  
Partea a II-a: https://youtu.be/pAfRTn0jxCo   
Partea a III-a: https://youtu.be/5VBpo6Bgz-c   
Partea a IV-a: https://youtu.be/O3Cewdbom_E

Sursa video: 
Uniunea Elenă din România (link cître pagină)
Uniunea Elenă din România (link către website)
Televiziunea Română - secţia Alte Minorităţi (link)

Sursa foto: Muzeul Brăilei „Carol I” - Centrul Diversităţii Culturale / Arhiva fam. Florentina Cristina Muşat, Comunitatea Elenă Brăila.
Comunitatea Elenă Brăila (link)
Muzeul Brăilei „Carol I” - Centrul Diversităţii Culturale (link)

***

RĂDĂCINI. Personalităţi ale Brăilei | Brăila de altădată | Conexiuni cu Grecia

Am descoperit, de curând, în colecţiile Galeriei de Artă Municipală Chania, Creta, Grecia, o lucrare necunoscută brăilenilor, semnată de pictoriţa Artemis Melissaratou:
Artemis Melissaratou | «Εκκλησάκι» /„Bisericuţă” | nedatat | ulei pe pânză | Galeria de Artă Municipală Chania, Creta, Grecia  | donaţia Dimitris Tsaousis, profesor la Universitatea Panteion. 
Poate fi vizualizată, aici (link).

Artemis Melissaratou (n. 1908, Brăila  – d. 2003, Atena), pictor.  Primele lecţii de pictură le-a luat la Institutul Sancta Maria din Brăila. S-a stabilit în Grecia în 1933 şi, din 1934, a intrat la clasa de pregătire la Şcoala de Arte Plastice, unde se înscrie în 1937. A studiat pictura la Ανωτάτη Σχολή Καλών Τεχνών / Școala de Arte Plastice (absolvent 1940), cu profesorii K. Parthenis, O. Argyros, E. Thomopoulos și D. Biskinis. Ulterior, și-a continuat studiile în publicitate, la Ecole Superieure des Arts et Publicite din Paris, unde a absolvit în 1951. În opera sa, care constă în cea mai mare parte din peisaje, natura este redată într-o manieră impresionistă, cu accent deosebit pe lirism, culoare, prin care încearcă să interpreteze psihologic peisajul. Picturile sale în ulei, acuarelă, creion, monotip şi postere (peisaje, portrete) au ca temă predilectă marea. A avut prima expoziție individuală în 1962 la Atena (New Forms) și apoi în 1970 la Galerie Internationale din New York. A participat la numeroase expoziții de grup  (aproximativ 30) în Grecia și în străinătate, în New York, Paris, Lyon, Bruxelles, Geneva, Anvers, Frankfurt, Oslo, Munchen. A  participat la expozițiile panhelenice din 1948, 1963 și 1975.  A avut parte de critici favorabile. A obţinut mai multe premii internaţionale şi a fost medaliată.

***

Rădăcinile familiei se regăsesc în Valerianos, Kefalonia. Tatăl său, Apostolos, născut în 1859, a emigrat în jurul anului 1880, împreună cu fratele său Aristidis. Cei doi fraţi s-au stabilit mai întâi la Galaţi, după care au venit la Brăila. Aici s-au ocupat de comercializarea cerealelor (în 1909 au  cumpărat 2 şlepuri de mare tonaj înregistrate la Căpitănia portului Brăila sub numele de Apostolos şi Aristidis) şi de industrializarea acestora. În 1886 au dat în funcţiune Fabrica de paste făinoase Apostol Melisaratos. 
Produsele Fabricii cu Aburi de Paste Făinoase, Brăila str. Ştefan cel Mare nr. 219, Fraţi Melisarato, Fidea albă No 0, cum suna marca inscripţionată pe unul dintre ambalaje, au fost distinse cu medalia de aur la expoziţia de agricultură şi vite organizată la Brăila în anul 1903, luna octombrie. 

BIBLIOGRAFIE:
„Dicționarul artiștilor greci din secolele XVI - XX", publicații „MELISSA”
„Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti”, editori: Camelia Hristian, Ghena Pricop, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei,  Brăila, 2009,  330 p.

***
 

CU DRAG, DESPRE GRECIA...

„Ador şi marea văzută din Glifada, din insula Poros, din Hydra, din Alexandropolis, de pe insula Samotraki, dar şi de la Limasol, din Ciprul grecesc. Nimic nu se compară cu peisajul marin al Greciei şi, mai ales, cu imaginea strălucitor de albă a micilor capele de pe ţărm în spatele cărora se vede marea. Cât despre miros, cel al năvoadelor, seara, pe mal, cu pisicile furişându-se după peştişorii căzuţi printre ochiuri, sau mirosul iodat al pieţei de peşte din Pireu, se află ca nişte amprente proustiene în memoria mea olfactivă. Ador fructele de mare, dar mai ales acel <fish meze> în care nici nu prea ştii ce mănânci, în zecile de castronaşe aromate. Evident, însoţit de vinurile albe fructate, tămâioase sau retzina." (Maria-Denise Theodoru, jurnalist, Radio România, născută la Brăila, într-o familie cu origini greceşti)
(extras din volumul „Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti”)

***

SLUJBĂ DE POMENIRE OFICIATĂ DE ZIUA NAŢIONALĂ A GRECIEI, LA BISERICA GREACĂ CU HRAMUL „BUNA VESTIRE”.  Au participat membrii Comunităţii Elene Brăila - preşedinte Adrian Mavrochefalos.
Biserica Greacă din Brăila este în curs de restaurare, consolidare, conservare. A fost ridicată de comunitatea greacă. A fost construită între anii 1863 şi 1872, după proiectul arhitectului Avraam Ioanidis din Brussa. Are trei Sfinte Mese: cea centrală este în cinstea Bunei Vestiri, cea de sud, în cinstea Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor, şi cea de nord, în cinstea Sfântului Gherasim de Kefalonia.

FOTO: Comunitatea Elenă Brăila

***

La evenimentul organizat de Comunitatea Elenă Brăila − preşedinte Adrian Mavrochefalos −, cu sprijinul Uniunii Elene din România  − în prezenţa prof. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România, deputat; Francisk Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila; Viorel Marian Dragomir, primarul Municipiului Brăila; Nicuşor Ciocan, prefectul Judeţului Brăila − a participat şi Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii Publice (Muzeul Brăilei „Carol I”).

Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii Publice
coordonatoarea Centrului Diversităţii Culturale