Muzeul Brailei

Accesorii și podoabe de port în expoziția itinerantă „Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite”, deschisă acum la Muzeul de Etnografie Brașov. Expoziția include și obiecte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I" - Secția Etnografie și Artă Populară (vezi imaginea nr. 3).
Costumele tradiționale femeiești și bărbătești din fiecare zonă etnografică din România cuprind o serie de elemente-simbol, vizibile, extrem de sugestive în sistemul de relaționare socială, indicând vârsta, statutul dar și diferențierile sociale.
„Zgărdița cu mărgele” purtată de fetele din zona Neamț, transmitea comunității, respectiv feciorilor, că are permisiunea părinților să fie introdusă în joc și mai apoi curtată de cel care o remarca. 
„Zgarda scumpă” din coral purtată de fetele din zona Maramureșului istoric era formată dintr-un șirag de bănuți de argint, șiruri de mărgele din coral, care aveau câte o „mărgea de zerme” (mărgea de Murano), despre care localnicii spun că are rol magic. 
Un element de port reprezentativ pentru grecii originari din Gramoste, stabiliți în zona Brăilei, a fost căciula purtată doar de către fetele și femeile tinere, realizată din postav, decorată cu fire metalice în vârful căreia este aplicat un „tas” (disc de argint), pe care erau fixate de jur împrejur monede.
„Cealma” purtată pe cap de fetele din zona Banatului face parte din categoria podoabelor speciale de ceremonial și totodată o piesă de port reprezentativă pentru bogăția familiei. Aceasta era o căiță din bumbac și fire metalice aurii sau argintii, decorată cu aplicații de șnururi și panglică roșie.
„Prașchia”, brâul purtat de bărbați în zona Banatului, este o centură lată de aproximativ 30 cm, confecționată din piele, aplicații de materiale textile și broderii artistice cu motive geometrice sau fitomorfe. 
Betele purtate de femei erau țesute la război, în combinații de culori vii, decorate în unele zone cu aplicații de mărgele sau fir metalic.
Sursa: Muzeul de Etnografie Brasov.