Muzeul Brailei

Deportările din Banat au avut ca sursă de inspirație modelul sovietic al dislocărilor în stepă, iar în acest context, Câmpia Bărăganului, dominată de secetă și de ierni geroase, constituia zona geografică propice pedepsirii și „reeducării” elitelor provenite din mediul rural, măsurile de dislocare fiind pregătite încă din anul 1950.
Fenomenul deportărilor în Bărăgan a avut loc între anii 1951-1956, un număr mare de deportați s-au întors pe meleagurile natale, majoritatea caselor ridicate de ei în satele nou înființate, intrând în proprietatea statului.
Locuințele au fost rase de pe fața pământului, terenurile unde au fost amplasate fiind redate circuitului agricol, iar cimitirele au fost arate, astfel încât orice urmă a existenței unei forme de Gulag românesc să dispară.
Anul acesta se marchează 70 de ani de la ridicarea restricțiilor domiciliare și 75 de ani de la deportarea din Banat în Câmpia Bărăganului.
În contextul menționat, elevii clasei a XII-a de la Colegiul Tehnic „C.D.Nenițescu”, coordonați de prof. Geanina Cîrîc, au participat la activitatea dedicată acestor evenimente istorice. 
Informațiile redate de elevi în PowerPoint au reliefat contextul desfășurării deportărilor, motivul ridicării restricțiilor domiciliare, drama întoarcerii acasă, satele din Bărăgan după 1956.
Cătălina Mârza, muzeograf, a prezentat aspecte desprinse din amintirile copiilor deportaților din Bărăgan, punând accent pe datele și fotografiile culese din arhive, care au surprins, rând pe rând, etapele și amprenta vieții în Bărăganul brăilean din anii '50.
Text: Cătălina Mârza, muzeograf-Serviciul Relații cu Publicul

FOTO