Muzeul Brailei

În imagine: shofarul Comunității Evreilor Brăila. Mulțumim doamnei Nadia Ustinescu, președintele Comunității Evreilor Brăila pentru că a acceptat să îl fotografiem.

„De Rosh Hasana se mănâncă mere cu miere. Se merge la Sinagogă, se fac urări specifice. Se face leicheh – pandişpan, se merge în vizită la rude şi prieteni. (Cornfeld Estera, 92 ani, Brăila)
Rosh Hasana ţine două zile în care se fac rugăciuni de căinţă. Se mănâncă rodii, mere şi miere, precum şi Challah, o pâine împletită, supă de pasăre, fripturi etc. (Ella Abramovici, 66 ani, Brăila)
Rugăciunea specifică (și urarea) este să fim înscriși de Divinitate în Cartea (bună) a Vieții. Anul Nou se sărbătorește bineînțeles printr-o masă festivă, destul de variată, la care nu lipsesc dulciurile (ex. mere muiate în miere) – ca să avem un an dulce! Căutăm și să mâncăm un fruct nou. (Albert şi Carina Schreiber, 65 ani și 64 ani, Bucureşti)
Rosh Hasana este capul anului, este început de an. Şi evreul trebuie să îşi ceară iertare.  Urmează un început nou dar mai întâi trebuie să termini ceea ce a fost. Şi cu o lună de zile înainte de Anul Nou trebuie să te reculegi, să faci ca un bilanţ, să vezi ce ai greşit, cum poţi să îndrepţi lucrurile faţă de apropiaţii tăi. Greşeli faţă de Dumnezeu facem mereu, câteodată cu bună ştiinţă, de multe ori fără ştiinţă, el le ştie, el le numără. Greşim şi apropiaţilor noştri, copiilor noştri, părinţilor noştri, că am fost obraznici, că am uitat de ei, că nu ne-am gândit destul la ei. Pentru asta trebuie să le cerem iertare. Poate pentru un cuvânt pe care câteodată l-am spus şi care este mai dureros decât o palmă şi mai greu de iertat. Trebuie să ne cerem iertare. Păcatul şi iertarea păcatului implică trei aspecte, când stai să te gândeşti, păcatul în sine, trebuie să conştientizezi că ai păcătuit, al doilea, trebuie să îţi pară rău, să regreţi greşeala pe care ai făcut-o, al treilea, este promisiunea să nu mai faci, să nu mai repeţi greşeala. Asta este iertarea propriu-zisă şi fără asta nu se poate începe un An Nou. Sunt diferite obiceiuri, simboluri specifice pentru această sărbătoare: capul  de peşte - să fii cap şi nu coadă -, mere înmuiate în miere - care simbolizează ca anul să fie dulce -, rodie, care are multe seminţe. Unii spun că are 613 seminţe, câte sunt şi poruncile din Tora şi semnificaţia e să vă înmulţiţi ca rodia, dar şi mai important este să înmulţiţi faptele voastre bune, ca rodia. Şi e, bineînţeles, paharul cu vin pe care-l binecuvântăm. Şi alte lucruri frumoase. Acestea sunt de Rosh Hasana. E o zi în care se sună din shofar, un fel de corn de berbec sau de ţap sălbatic, de 100 de ori. Ce simbolizează? Te trezeşte la conştiinţă, aşa cum ceasul deşteptător te trezeşte dimineaţa. Aşa şi cornul, shofarul, trezeşte conştiinţa, te opreşte puţin din toată alergătura ta nebunatică după acaparare de bunuri. Opreşte-te! Este Rosh HaShana! Este ziua în care tu trebuie să te reculegi, să te rogi! Opreşte-te şi fă-ţi bilanţul sufletesc! Rosh Hasana se sărbătoreşte două zile. (Goldstein Suchar, 63 ani, Galaţi)” RIP Goldstein Suchar!
Sursa text: volumul „... Greci, Evrei, Ruși lipoveni, Turci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a orașului” -  Editori: Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei,  Brăila, 2012,  460 p. Poate fi citit online aici:
https://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volumul_Greci_Evrei_RusiLipoveni_Turci_Braila.pdf

FOTO: Camelia Hristian (Muzeul Brăilei „Carol I”)