Evenimente
Dezbatere on line cu tema „ECOURILE ȘI IMPACTUL REVOLUȚIEI MAGHIARE DIN 1956 ASUPRA SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI”

Ecourile și impactul revoluției maghiare din 1956 asupra societății românești
Acum 70 de ani, la data de 23 octombrie 1956, în Budapesta începea o masivă demonstrație populară, avându-i în prim plan pe studenți. Capitala Ungariei a fost zguduită de nemulțumirile maghiarilor care solicitau ca trupele sovietice să părăsească țara, exprimându-și de asemenea și dezacordul față de abuzurile Partidului Comunist.
Statuia lui Stalin, important simbol al regimului represiv, amplasată pe locul unei foste biserici, a fost distrusă în câteva ore de furia mulțimii. Urmările revoltei din Ungaria s-au resimțit și în România.
Multe detalii interesante, bine structurate și documentate despre revoluția anticomunistă din Ungaria au fost prezentate în Power Point de elevii Rebeca Başno, Rareș Mihai, Diana Poenaru din clasa a X-a, de la Colegiul Pedagogic „D.P. Perpessicius”, coordonați de prof. Manuela Bertescu. Au fost redate informații precum protestul studenților, instalarea guvernului Imre Nagy, intervenția armatei sovietice care a condus la înfrângerea mișcării anticomuniste. În cadrul activității, eleva Ștefania Coman, vizibil marcată de evenimentele petrecute în Ungaria, a creat o machetă a unei străzi principale din Budapesta, loc unde s-au desfășurat confruntările sângeroase dintre civili și trupele sovietice, respectiv unul dintre cele mai cunoscute centre de rezistență, cinematograful „Korvin”.
Idealurile de libertate pentru care au luptat maghiarii s-au identificat cu cele ale studenților din centrele universitare românești.
Cătălina Mârza, muzeograf, le-a relatat elevilor ecourile și impactul revoluției maghiare în societatea românească. Astfel, începând cu data de 27 octombrie 1956, în Timișoara au avut loc manifestații studențești și muncitorești, de solidaritate cu tinerii maghiari, dar și invocând propriile revendicări. Accentul a fost pus pe eliminarea limbii ruse din școli, condiții mai bune de muncă, aprovizionarea cu alimente, burse, libertatea presei și a cuvântului, reducerea cotelor impuse țăranilor. În Memoriul de 12 puncte, întocmit de studenții timișoreni, erau concentrate atât cerințe politice, cât și revendicări economice și sociale. În același sens au reacționat și studenții din București, Cluj, Iași, activități care în scurt timp au condus la mii de exmatriculări și arestări în marele centre universitare.
Scriitori precum Paul Goma, Marcel Petrișor, Al. Ivasiuc, studenți în București la acel moment, au ajuns în pușcăriile comuniste. Un caz aparte a fost cel al profesorului D.D. Panaitescu, fiul marelui istoric și critic literar brăilean, D.P. Perpessicius, ajuns în boxa acuzaților pentru „omisiune de denunț”. Datorită intervențiilor deosebite ale lui Mihail Sadoveanu, profesorul D.D. Panaitescu a fost achitat.
Un alt efect al evenimentelor din Ungaria a fost restrângerea învățământului în limba maghiară în Cluj, elocventă în acest sens fiind contopirea celor două universități „Bolyai”, cu predare exclusivă în limba maghiară și „Babeș”, cu predare în limba română.
Text: Cătălina Mârza, muzeograf-Relații cu Publicul, Muzeul Brăilei „Carol I”







