Muzeul Brailei

Din ciclul „Din lumea celor care nu cuvântă”, colectivul Secției Științe ale Naturii format din Papurică Georgiana, muzeograf și Lalu Cristian, conservator, a mers la Școala IV „Al. I. Cuza” din Brăila și a prezentat filmul „Bioregiunea Pontică” claselor a VI-a A și a VI-a B în ziua de 24 februarie, clasei a VI-a D în ziua de 25 februarie și clasei a VI-a C în ziua de 1 martie. Această acțiune nu ar fi fost posibilă fără colaborarea doamnei profesor de biologie, Costea Camelia, căreia îi mulțumim încă o dată pe această cale. Manifestarea a fost un real succes și cu siguranță vom continua cu prezentarea celorlalte bioregiuni prezente pe teritoriul țării noastre. Activitatea a constat într-o scurtă prezentare, vizionarea filmului Bioregiunea Pontică și discuții legate de tema prezentată.
 Biodiversitatea sau diversitatea ecologică semnifică diversitatea vieții de pe pământ și implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică și diversitatea etno-culturală. Deteriorarea și pierderea biodiversității reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa mediului la scară mondială, alături de schimbările climatice, punând în pericol existența și dezvoltarea societății umane. În acest context a fost stabilit de către Uniunea Europeană, principalul instrument ce se opune tendinței actuale de pierdere a biodiversității și anume rețeaua Natura 2000. Această rețea include un eșantion reprezentativ din toate speciile și habitatele naturale de interes comunitar, fiind constituită din: 
- Arii Speciale de Conservare (Special Areas of Conservation – SAC) ce au ca bază Siturile de Importanță Comunitară (Sites of Community Importance – SCI) desemnate de fiecare stat membru. Tipurile de habitate naturale și speciile de interes comunitar ce constituie obiectivele de conservare din aceste situri sunt menționate în Directiva “Habitate”;
- Arii de Protecție Specială Avifaunistică (Special Protected Areas – SPA) desemnate pentru protecția speciilor de păsări sălbatice de interes comunitar menționate in Directiva “Păsări”.
Concepția Uniunii Europene pe baza căreia a fost creată rețeaua Natura 2000 pornește de la faptul ca activitățile de conservare a biodiversității și cele de dezvoltare socio – economică durabilă sunt complementare, nu antagonice. Astfel, pentru conservarea unei zone și a unor specii nu trebuie exclusă desfășurarea unor activități economice noi sau tradiționale. 
În prezent rețeaua Natura 2000 acoperă 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene și include nouă regiuni biogeografice (bioregiuni): Alpină, Atlantică, Boreală, Continentală, Macroneziană, Mediteraneeană, Pontică (Marea Neagră), Panonică și Stepică. România este statul membru cu cea mai mare diversitate biogeografică, pe teritoriul său fiind prezente cinci din cele nouă bioregiuni și anume: Pontică, Stepică, Continentală, Alpină și Panonică. Suprafața siturilor Natura 2000 din România acoperă în prezent 22,68% din suprafața terestră a țării. 
 Bioregiunea Pontică, prima prezentată din seria celor cinci bioregiuni, se intinde în jurul Mării Negre, din nordul litoralului românesc, continuând de-a lungul coastei Bulgariei, trecând prin nordul Turciei și terminându-se în Georgia. Climatul este influențat de Marea Neagră, iernile fiind mai blânde față de interiorul uscatului, excepție ar fi când Marea Neagră îngheața la țărm; vara, briza marină menține temperatura nu foarte ridicată, media fiind de 24,5 grade Celsius. Dunele de nisip adăpostec specii rare sau endemice de plante cum ar fi: ciucușoara de nisip, opaița pontică, volbura de nisip persană, pesma pontică, garofița de nisip pontică, sirena argintie și cârcelul. Majoritatea speciilor de plante ating apogeul dezvoltării la mijlocul lunii mai, dupa care aspectul vegetației este dominat de plantele rezistente la uscăciune precum: rogozul de nisip, perișorul, limba boului, șerlaiul, jaleșul de nisip, cosacii de nisip, smeoaia și gușa porumbelului de nisip. Fauna specifică dunelor include amfibieni, și reptile precum țestoasa dobrogeană și vipera cu corn. Tot aici întâlnim și călugarița și leul furnicilor. Delta Dunării găzduiește peste 70 specii de pești, dintre care scrumbia de Dunăre și rizeafca de Dunare, ele prezentând interes comunitar pentru conservare. Vidra, bizamul și nurca europeană sunt printre cele mai rare mamifere prezente în jurul Mării Negre și în Delta Dunării. În apele Mării Negre se întâlnesc marsuinul și delfinul. Aproape de zona litorală precum și în Delta Dunării se întâlnesc zăvoaie cu salcie și plop, galerii ripariene și tufărișuri unde își găsesc adăpost 12 specii de lilieci. Ruta Via Pontică este pentru păsări a doua cale de migrație din Europa. Se întâlnesc peste 12 specii de păsări amenințate la nivel global cum ar fi: pelicanul creț, gâsca cu gât roșu, cormoranul mic, gârlița mică, rața roșie și eretele alb.
Cunoașterea bioregiunilor României de către elevi reprezintă un element important în educația ecologică pentru mediul înconjurător a elevilor, ca viitori păstrători ai valorilor pe care natura ni le-a dăruit.

 Papurică Georgiana, muzeograf - Secția de Științe ale Naturii

FOTO: Cristian Lalu (Muzeul Brăilei „Carol I”)
VIDEO: Cristian Lalu (Muzeul Brăilei „Carol I”)