Muzeul Brailei

În perioada noiembrie-decembrie 2010, la Muzeul Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii cu sediul în Parcul Monument va fi expusă publicului foto-expoziţia cu tema Curiozităţi din lumea plantelor: Plantele carnivore.
Expoziţia cuprinde o suită de planşe care prezintă în imagini cele mai cunoscute şi deosebite specii de plante carnivore întâlnite peste tot în lume dar şi câteva dintre speciile care pot fi întâlnite în ţara noastră. Alături de imagini, vizitatorii se pot delecta şi cu informaţii referitoare la originea, ecologia şi modul de capturare pentru  fiecare specie de plantă prezentată.
Pentru a supravieţui plantele superioare au nevoie de grăsimi, zaharide, proteine şi substanţe minerale. Primele două elemente nutritive sunt uşor de extras din sol, aer şi apă. Proteinele sunt deasemenea extrase de majoritatea plantelor din sol, dar în anumite regiuni (mlaştini, mocirle, turbării), solurile sunt extrem de sărace în unele substanţe minerale, fiind însă scăldate de razele soarelui din abundenţă. Plantele carnivore s-au adaptat la aceste condiţii pentru a-şi procura necesarul de azot: îl preiau din proteinele animale. Aceste plante, capturează, ucid, digeră şi absorb nitrogenul din corpul insectelor.
Sunt peste 600 de specii de plante carnivore, grupate în 12 familii ce pot fi găsite în toate părţile Globului, în medii de viaţă variate. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt familiile: Droseraceae, Lentibulariaceae, Sarraceniaceae, Nepenthaceae, Cephalotaceae, Byblidaceae, Roridulaceae, Bromeliaceae, Drosophyllaceae.
Plantele carnivore sunt, după cum spuneam, plante cu adaptări speciale morfo-anatomice, care sunt capabile de a captura, produce enzime digestive şi a extrage nutrimente din corpul prăzilor pentru a suplimenta lipsa de substanţe nutritive din sol. Capcanele sunt de fapt frunze modificate, care au forme şi culori atrăgătoare, la prima vedere având aspectul unor flori, în special pentru insectele care se lasă păcălite de aromele şi nectarul îmbietor secretate de acestea. Prada nu este însă singura sursă de hrană pentru plantele carnivore. Acest sistem ingenios de digestie nu este decât un supliment, deoarece fotosinteza şi absorbţia sărurilor minerale prin rădăcini este primordială. Acest regim mixt de hrănire este absolut necesar plantei, aşa încât să-şi îmbunătăţească creşterea, producţia de polen sau de seminţe, mărindu-i astfel şansele de supravieţuire şi perpetuare a speciei. Deşi prada animală nu constituie decât o sursă secundară de azot, totuşi o lipsă a hranei de origine animală poate provoca plantei carenţe fatale. Se consideră că substanţele azotoase extrase de plantele carnivore din prada capturată intensifică considerabil procesul de fotosinteză.
Prăzile plantelor carnivore sunt constituite în general din insecte, artropode, însă pot fi şi mici crustacei, păianjeni, moluşte etc. Mai mult, la speciile cu urne mari din genul Nepenthes s-au găsit, în mod accidental broaşte sau mici mamifere, însă acestea nu constituie pentru nici una din speciile respective de plante esenţialul meniului pentru a supravieţui.
Există un alt grup de plante, care deasemenea au abilitatea de a captura insecte, însă nu pentru a se hrăni cu acestea, deoarece nu sunt capabile de a digera şi asimila nutrimentele precum o fac plantele carnivore. Aceste plante se numesc proto-carnivore, fiind ajutate de bacterii sau insecte simbionte pentru a-şi completa necesarul de nutrimente.
Mecanismele de capturare a prăzii sunt diferite, deosebindu-se 5 modalităţi: capcană ulcior, capcană plesnitoare, capcană adezivă, capcană veziculară, capcană vârşă, dar între tipul de capcană şi familia din care fac parte nu există nici o legătură.
Plantele carnivore sunt plante ciudate, fascinante, neobişnuite ce reprezintă un foarte interesant grup biologic, şi care au stârnit dintotdeauna curiozitatea oamenilor de ştiinţă, dar şi a iubitorilor de plante şi natură în general.
Dacă am reuşit să vă stârnim şi dumneavoastră curiozitatea, vă aşteptăm cu drag!