Muzeul Brailei

Expoziţia fotodocumentară temporară „Din fauna și flora Brăilei” poate fi vizitată până joi, 22 noiembrie 2018, la Muzeul Brăilei „Carol I" - Secţia Ştiinţele Naturii (Parcul Monument).

Expoziția prezintă câteva din cele mai importante specii de vertebrate din colecția Secției de Științe ale Naturii, care ilustrează o parte din biodiversitatea existentă pe teritoriul judeţului. Dintre acestea, pelicanul creț, cormoranul mic, stârcul purpuriu și vidra sunt specii protejate prin convenții internaționale. Alături de acestea, sunt illustrate și plante, arbori sau arbuști prezente în flora județului Brăila.
Situat în zona de sud-est a țării, județul Brăila deține două unități biogeografice distincte, contrastante chiar: arealul de stepă, reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului) şi arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului, Buzăului și Călmățuiului. Alături de acestea, peisajul este presărat ici-colo cu ochiuri de apă dulce, sărată sau salmastră și câteva pâlcuri răzlețe de pădure.
Deşi în aparenţă judeţul Brăila ar putea fi încadrat ca o zonă monotonă din punct de vedere geografic, în realitate în acest spaţiu găsim o diversitate foarte mare în ceea ce priveşte ecosistemele și formele de viaţă. Astfel, judeţul Brăila deține o mare varietate de ecosisteme terestre și acvatice: câmpie, luncă, baltă, pădure, stâncărie și sărătură.
Atât fauna, cât și flora județului Brăila sunt strâns legate atât de biotop, cât și de interdependența specific fiecărei biocenoze. Astfel, în zona de câmpie întâlnim vegetația caracteristică stepei, respectiv, terenuri cultivate sau pășuni, presărate cu ciulini, flori de câmp, pajiști de graminee, vegetație ruderală, arbori și arbuști etc. Fauna este alcătuită din specii iubitoare de terenuri deschise (terenuri cultivate, pajiști sau pârloage), predominante fiind mamiferele rozătoare și păsările granivore; însă, numeroasă este și fauna de nevertebrate (ortoptere, coleoptere, himenoptere, lepidoptere, diptereetc.), mamifere ierbivore sau carnivore, păsări cântătoare sau păsări de pradă, reptile, amfibieni. Datorită condițiilor de climă și sol din Câmpia Brăilei, pădurile sunt reprezentate prin trupuri de păduri izolate sau în pâlcuri sau benzi ce însoțesc cursul inferior al râurilor (zăvoaie). Coronamentul acestora este constituit din specii de foioase în amestec, predominând plopul, salcia, salcâmul, frasinul, stejarul, castanul, teiul, arinul etc. Covorul vegetal al pădurii este caracteristic zonei stepei, constituit în mare parte din graminee iar fauna este reprezentată de mamifere precum căpriorul, mistrețul, vulpea, viezurele, iepurele, ariciul și alte rozătoare dar și reptile sau nevertebrate.
Luncile, bălțile și lacurile, datorită umidității din sol, au, deasemenea, o vegetație specifică. Aici se dezvoltă o vegetaţie arborescentă de esenţă moale şi ierboasă cu adaptări la condiţiile de umiditate excesivă.Vegetația arborescentă din lunci este alcătuită predominat din sălcii și plopi, flora ierboasă din specii de rogoz, stânjenei de baltă, laptele câinelui etc., iar flora acvatică propriu-zisă este alcătuită din stuf, papură, nuferi, plutică, ciulini de baltă, broscariţă etc. Păsările sunt bine reprezentate în lunci sau lacuri, majoritatea speciilor de păsări fiind migratoare. Cel mai frecvent întâlnite (şi pe lacurile din câmpie) sunt raţele şi gâştele sălbatice, de asemenea, multe specii de stârci, păsări cântătoares au de pradă. În zăvoaiele de luncă, mamiferele suntî n mare parte aceleași specii întâlnite în pâlcurile de pădure de la câmpie, iar pe malurile răurilor pot fi văzute vidra şi nurca. Ihtiofauna, foarte importantă din punct de vedere economic, este reprezentată de câteva categorii de pești, clasificați în funcție de mediu și modul de viață, și anume: pești sedentari (peşti care trăiesc şi se reproduce în ambele biotopuri (râuri sau lacuri) - ştiuca, ghiborţul, obleţul, boarța etc.; peşti reofili (specifici apelor curgătoare) - mreana, cleanul, fusarul, scobarul, morunaşul, cosacul etc.; peşti migratory anadromi (care vin din mare pe Dunăre numai pentru reproducere), respectiv, sturionii, scrumbia, gingirica, păstrăvul de mare etc.; peşti semi-migratori (pătrund din Dunăre în lacurile de luncă, primăvara, reîntorcându-se toamna) somnul, văduviţa, crapul, plătica, batca, avatul, babuşca, sabița, şalăul etc.
În spaţiile interfluviale se mai găsesc asociaţiile vegetale de nisip (vegetaţie psamofilă), şi asociaţiile de sărătură (vegetaţia halofilă) specific solurilor sărăturate din jurul lacurilor cu apă sărată sau salmastră, care întregesc peisajul acestui mirific tărâm de uscat și ape. Vă așteptăm cu drag!

Dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii

FOTO: dr. Nicolae Onea (Muzeul Brăilei „Carol I")