Evenimente
Foto-expoziția "DESENE RUPESTRE"
În perioada noiembrie-decembrie 2014, la Muzeul Brăilei – Secția de Științe ale Naturii va fi deschisă foto-expoziția "Desene rupestre". Expoziția prezintă, prin intermediul imaginilor color, o parte însemnată din cele mai cunoscute reprezentări rupestre existente în peșterile din Europa, dar și din alte colțuri ale lumii.
Încă din Paleolitic, omul primitiv a început să-și exteriorizeze simțul creativ prin intermediul artei, sub diverse forme. Astfel, arta preistorică include gravuri în piatră sau os, sculpturi, figurine de lut, însă cele mai numeroase și mai complexe creații artistice sunt reprezentate de desenele rupestre. Aceste desene erau realizate pe pereții peșterilor în care oamenii își aveau adăpostul, iar ca și elemente predominante în aceste picturi întâlnim animalele din acele timpuri (mamutul, rinocerul cu blană, renul, cerbul, căpriorul, capra neagră, mistrețul, ursul, calul, bizonul, bourul, unele feline, păsări polare, pești) dar și siluete umane.
Dintre animale, cel mai des reprezentate sunt cabalinele și bovinele (bizonul și bourul), care apar atât ca exemplare izolate cât și în grupuri, uneori fugind, alteori păscând, atacând în plin galop, traversând un râu, fiind rănite sau chiar moarte.
Corpul omenesc este mai puțin frecvent în reprezentările rupestre. Figura masculină apare în postura de vânător, însă mult mai rar; cel mai des întâlnite sunt siluetele feminine, de obicei ca simbol al fecundității.
Un alt motiv des întâlnit în picturile rupestre este amprenta mâinii umane, zugrăvită de obicei cu negru sau roșu. Tehnicile acestei reprezentări erau de două feluri: amprenta pozitivă și amprenta negativă (conturul palmei).
Rare, dar nu lipsite de importanță sunt reprezentările mistice, creaturi ciudate jumătate animal-jumătate om. Acestea se pare că întruchipau șamanii în timpul ritualurilor magice sau vânătorii, astfel costumați pentru a se apropia mai ușor de vânatul vizat.
Motive geometrice - romburi sau spirale - sunt deasemenea, rar întâlnite în arta rupestră.
Primele picturi rupestre şi gravuri de pe pereţii stâncoşi datează din Paleoliticul târziu. În special peşterile din Franţa şi nordul Spaniei ascund multe astfel de reprezentări. Din acest punct de vedere, celebre sunt peșterile sau stațiunile de la Altamira, Isturitz, Lascaux, Combarelles, La Madeleine, Lespugues, Brassempony, Laugerie Basse, Lourdes, Cougnac, Cap Blanc, Roufignac, Les Trois Frères, Tuc d`Audoubert, Montespan, Font de Gaume, Niaux, Willendorf, Dolni Vestonice etc.
În pictura rupestră erau întrebuințate culori naturale ca ocrul roșu, pământul galben, negrul de fum sau cărbunele. Gravurile erau executate cu ajutorul gravorului, iar ca și suport era utilizată atât piatra cât și coarne sau oase de animal. Astfel, natura nu constituia doar o sursă de inspirație pentru artistul din Paleolitic ci și sursă de materie primă folosită în realizarea operelor preistorice.
Arta omului paleolitic este astăzi privită din mai multe puncte de vedere, nu doar ca o simplă formă de exprimare a simțului estetic. Însă, oricum am interpreta-o, arta rupestră rămâne o manifestare minunată care încă stârnește admirație și uimire și care atestă faptul că înaintașii noștri posedau un potențial creativ destul de evoluat.
dr. Nicolae Onea, cercetător - șef Secția Științele Naturii
Dintre animale, cel mai des reprezentate sunt cabalinele și bovinele (bizonul și bourul), care apar atât ca exemplare izolate cât și în grupuri, uneori fugind, alteori păscând, atacând în plin galop, traversând un râu, fiind rănite sau chiar moarte.
Corpul omenesc este mai puțin frecvent în reprezentările rupestre. Figura masculină apare în postura de vânător, însă mult mai rar; cel mai des întâlnite sunt siluetele feminine, de obicei ca simbol al fecundității.
Un alt motiv des întâlnit în picturile rupestre este amprenta mâinii umane, zugrăvită de obicei cu negru sau roșu. Tehnicile acestei reprezentări erau de două feluri: amprenta pozitivă și amprenta negativă (conturul palmei).
Rare, dar nu lipsite de importanță sunt reprezentările mistice, creaturi ciudate jumătate animal-jumătate om. Acestea se pare că întruchipau șamanii în timpul ritualurilor magice sau vânătorii, astfel costumați pentru a se apropia mai ușor de vânatul vizat.
Motive geometrice - romburi sau spirale - sunt deasemenea, rar întâlnite în arta rupestră.
Primele picturi rupestre şi gravuri de pe pereţii stâncoşi datează din Paleoliticul târziu. În special peşterile din Franţa şi nordul Spaniei ascund multe astfel de reprezentări. Din acest punct de vedere, celebre sunt peșterile sau stațiunile de la Altamira, Isturitz, Lascaux, Combarelles, La Madeleine, Lespugues, Brassempony, Laugerie Basse, Lourdes, Cougnac, Cap Blanc, Roufignac, Les Trois Frères, Tuc d`Audoubert, Montespan, Font de Gaume, Niaux, Willendorf, Dolni Vestonice etc.
În pictura rupestră erau întrebuințate culori naturale ca ocrul roșu, pământul galben, negrul de fum sau cărbunele. Gravurile erau executate cu ajutorul gravorului, iar ca și suport era utilizată atât piatra cât și coarne sau oase de animal. Astfel, natura nu constituia doar o sursă de inspirație pentru artistul din Paleolitic ci și sursă de materie primă folosită în realizarea operelor preistorice.
Arta omului paleolitic este astăzi privită din mai multe puncte de vedere, nu doar ca o simplă formă de exprimare a simțului estetic. Însă, oricum am interpreta-o, arta rupestră rămâne o manifestare minunată care încă stârnește admirație și uimire și care atestă faptul că înaintașii noștri posedau un potențial creativ destul de evoluat.
dr. Nicolae Onea, cercetător - șef Secția Științele Naturii
Te pot interesa
-
Lansare de carte și întâlnire cu Monica Săvulescu Voudouri, autoarea cărţii "VĂ SCRIU DIN ATENA ÎN ANII CRIZEI"
