Muzeul Brailei

În perioada 24-29 iunie 2016, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii va fi deschisă publicului foto-expoziția „Dunărea – de la izvoare la mare”. Expoziția a fost organizată cu prilejul aniversării Zilei internaționale a Dunării din data de 29 iunie. Este de fapt un tur virtual care pornește de la izvoarele Dunării - poposind în orașele și în regiunile cele mai importante -, și se încheie în Delta Dunării, locul de vărsare în mare. Îmaginile sunt însoțite de informații cu privire la istoricul localităților sau al obiectivelor importante situate de-a lungul Dunării, informații utile în ceea ce privește localizarea sau chiar date metrologice.
Prin lungimea sa de aprox. 2.850 km și prin suprafața bazinului hidrografic de peste 817.000 km2, Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa după Volga. Deasemenea, Dunărea este singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est.
Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră (Delta Dunării – România).
În drumul său către mare, Dunărea străbate 10 țări, respectiv, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina și patru capitale – Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Pe teritoriul României, Dunărea parcurge o treime din cursul său, colectând majoritatea afluenților din țară (excepție fac afluenții din Dobrogea). Împreună cu afluenții săi, Dunărea formează cel mai extins bazin hidrografic internațional din lume, acoperind o treime din suprafața Europei.
Delta Dunării este locul unde fluviul se întâlnește cu marea, prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Este o zonă unică, bogată în specii acvatice, multe dintre acestea fiind declarate specii unice, specii rare și monumente ale naturii. Datorită acestui fapt, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor mondiale ale biosferei, în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei și pe Lista Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO.
Dunărea adăpostește numeroase ecosisteme naturale valoroase, sectorul inferior al fluviului fiind considerat regiunea cea mai bogată în biodiversitate și totodată cea mai vulnerabilă.
În același timp, fluviul Dunărea prezintă o importanță deosebită pentru țările riverane, aducând numeroase beneficii economice celor peste 80 de milioane de oameni care populează cele 14 țări incluse în Strategia Dunării. Dintre aceste țări, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Ceha, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).
Cu scopul de protejare a fluviului Dunărea au fost înființate de-a lungul timpului o serie de comisii care urmăresc conservarea și asigurarea dezvoltării durabile, ocrotirea florei și faunei rare sau accesul echitabil la resursele de apă de-a lungul bazinului.
Cu toate acestea, ecosistemele din Lunca Dunării sunt afectate din ce în ce mai mult de activitățile antropice prin desecarea albiei fluviului și îndiguiri, construcții, dezvoltarea turismului, pescuitul intensiv, construirea de canale navigabile, deversarea deșeurilor, sistemele de irigații, alimentarea cu apă potabilă și industrială a orașelor riverane etc. Toate aceste activități realizate irațional perturbă biodiversitatea și diminuează habitatele, ducând la periclitatea multor specii rare de floră și faună sălbatică.