Muzeul Brailei

Foto-expoziția „Fauna cavernicolă” este deschisă, în perioada noiembrie 2020 - ianuarie 2021, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Științele Naturii (Parcul Monument).
Expoziția propune publicului vizitator o călătorie virtuală într-o lume mai puțin cunoscută, plină de mister: lumea peșterilor. 
Peșterile au atras interesul cercetătorilor de multe secole, ele oferind o mulțime de informații nu numai despre biodiversitate ci și despre ecologie, evoluție, geologie, paleontologie, chimie, arheologie și istorie. Atât peșterile cât și habitatele de apă subterană adăpostesc mii de specii modificate și adaptate la supraviețuirea în mediul cavernicol.
Animalele întâlnite în peșteri pot fi troglobii, troglofile, subtroglofile, trogloxene, guanofile sau guanobii. Primele două categorii grupează adevăratele cavernicole (eucavernicole); celelalte patru sunt sub cavernicole.
Privită în ansamblu, fauna cavernicolă este foarte variată, unele grupe fiind mai bine reprezentate atât în mediul acvatic (crustaceele) cât și în mediul terestru (insectele). Majoritatea animalelor întâlnite în peșteri sunt nevertebrate, dar există și unele troglofile vertebrate.
Multe specii, în special lilieci, păsări și unele nevertebrate, alternează între mediile epigean și hipogean în timpul ciclulurilor de viață. Aceste specii nu diferă foarte mult de rudele lor epigeene, caracterizându-se prin adaptări la viața în întuneric.
Mediul biologic al peşterilor diferă de mediul biologic de la suprafaţă prin absenţa luminii, temperatura constantă, prin umiditate, prin lipsa vegetalelor, absența surselor de hrană etc. În aceste condiții, fauna cavernicolă are o morfologie bizară și foarte distinctă, cum ar fi absența sau reducerea ochilor și a pigmentului, anexele alungite și adesea au un aspect fantomatic.
Toate aceste vietăți sunt diferite nu numai prin prisma morfologiei sau a inter-relațiilor pe care le au cu mediul lor de trai, ci și prin originea lor, prin factorii care au determinat pătrunderea în domeniul subteran sau căile prin care s-a realizat aceasta etc. 
Studiul faunei cavernicole s-a dovedit de-a lungul timpului a fi foarte rodnic pentru biologia generală, fiziologie, sistematică, zoogeografie etc. și de aceea cercetările continuă și în prezent. Datorită complexității explorării mediilor subterane, foarte multe regiuni, respectiv specii subterane, sunt insuficient cercetate sau nu au fost încă descoperite și descrise.

Coordonator: dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii