Evenimente

 În perioada mai-iulie 2019, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Sectia Științele Naturii – va fi deschisă foto-expoziția „Viața în Marea Neagră”. Coordonator expoziţie: dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii.
Expoziția prezintă cele mai importante şi comune forme de viață întâlnite în apele Mării Negre și în lacurile litorale, precum şi distribuția acestora în lume. 
Fauna Mării Negre este bogată, dacă o privim comparativ cu restul bazinului maritim, dar săracă față de alte mări, în funcție de particularitățile biotice ale acesteia (viețuitoarele ocupă numai pătura de apă aerisită, până la 180-200 m profunzime).Structura fizică foarte variată a Mării Negre creează un mediu cu totul instabil, care impune organismelor condiții grele de viață.
Ca și mediu fizic și biologic, Marea Neagră reprezintă, de fapt, două mări suprapuse, separate prin limita inferioară a oxigenului și cea superioară a H2S.
Un rol important în evoluția vieții din Marea Neagră, alături de platforma continentală, l-au avut „anexele” sale, respectiv, Marea Azov, lacurile litorale dar și Delta Dunării.
Marea majoritate a faunei Mării Negre este formată din specii de origine mediteraneeană. Sunt specii care au pătruns în Marea Neagră odată cu prăbușirea uscatului, de la Bosfor și cu pătrunderea apelor sărate ale Mediteranei. Dar numai o mică parte din bogata faună a Mediteranei a putut pătrunde în Marea Neagră, niciun cefalopod, nici un sifonofor și prea puține exhinoderme. Ceva mai bine reprezentați în Marea Neagră sunt peștii, moluștele, crustaceele, celenteratele, viermii de origine mediteraneeană, dar și aceste grupuri sunt relativ slab reprezentate aici – comparativ cu marele număr de specii din Mediterana.Ca și consecință a adaptării speciilor, peștii din Marea Neagră sunt mai mici, moluștele au cochilii mai subțiri, iar crabii sunt mai bine dezvoltați.
Deși în Marea Neagră viața este limitată numai în pătura superficială a apei, lumea ei animală se divide în specii bentonce care trăiesc pe fund și organisme pelagice, care trăiesc în masa apei (planctonice și nectonice). 
Planctonul este format din organisme cu greutate specifică puțin superioară celei a apei de mare, iar fitoplanctonuleste format din diatomee.
Marea Neagră adăpostește în apele sale, însă, un mare număr de pești, de forme și mărimi diferite. Aceștia sunt organismele marine care constituie nectonul și care prezintă mare importanță economică, cei mai cunoscuți fiind sardeluța (Sprattus sprattus), zărganul (Belone belone), ghidrinul (Gasterosteus aculeatus aculeatus), acul de mare (Sygnathus typhle argentatus), chefalul mare (Mugil cephalus), stavridul (Trachurus ponticus), guvidul de mare (Gobius cephalarges) etc. Unele specii de pești migrează pe distanțe mari (hamsiile (Engraulis encrassicholus), heringii (Caspialosa sp.), scrumbiile albastre (Scomber scomber), sturionii, anghila (Anquilla anquilla),câinele-de-mare (Acanthias vulgaris) sau pălămida (Palamys sarda)). Tot nectonice sunt și cele trei specii de delfini din Marea Neagră, Delphinus delphis, Tursiops truncatus și Phocaena phocaena relicta.
Bentosul Mării Negre populează fundul platformei continentale cu facies stâncos, pietros și nisipos, fiind alcătuit din moluște bivalve, gasteropode, crustacee, tunicate, viermi, pești pelagici, alge etc.
Marea Neagră rămâne pentru noi toți cei care o cunoaștem un imens domeniu acvatic, populat de la marginea țărmurilor bătute de valuri până în marile adâncuri întunecate. O lume animală și vegetală bogată, ciudată, nedescoperită în totalitate până în zilele noastre, în ceea ce privește manifestările ei fizice, dinamice și chimice sau biologice, reprezentate printr-o varietate de neînchipuit a organismelor care o populează.

Elena Buzea, referent - Secţia Ştiinţele Naturii

 

„NOAPTEA MUZEELOR", la SECŢIA ŞTIINŢELE NATURII
• Între orele 16.00 - 22.00: Vizitarea expoziţiei permanente şi fotoexpoziţiei temporare „Viaţa în Marea Neagră”. Acvarii.
• Între orele 16.00 - 22.00: Proiecţii de filme documentare.

FOTO: Cristian Lalu (Muzeul Brăilei „Carol I")

Te pot interesa

Galerie foto

Muzeul Brăilei „Carol I”

Google Analytics Alternative