Muzeul Brailei

13 iunie - Ziua Eroilor
Monumentul lunii iunie 2024 - OSUARUL ROMÂNILOR  CĂZUȚI ÎN MOLDOVA ÎN 1917 (BR-IV-m-B -02160)
Monumentul inclus în Lista Monumentelor Istorice ale județului Brăila, la categoria B, face parte din ansamblul monumentelor comemorative, fiind integrat Cimitirului Eroilor din Brăila, str. Pietății nr. 17. Construcția funerară a fost proiectată de arhitectul Constantin Niculcea și ridicat în 1938, fiind  realizată din ciment și marmură, cu dimensiunile 446 X 370 X 530 cm. Monumentul are încastrată o inscripție frontală: „EROII - MOARTEA LOR ESTE VIAȚA NOASTRĂ - Osuarul celor 1907 de oseminte ale eroilor morți în 1917 în Moldova, reînhumați în Cimitirul Eroilor din Brăila, în 1938”.
Ideea construirii unui monument a apărut imediat după Primul Război Mondial.
Cei mulți care își dăduseră viața pe altarul patriei în Marele Război nu puteau fi uitați, motiv pentru care, în 12 septembrie 1919, printr-un decret-lege, s-a înființat o asociație de cinstire a eroilor, cu denumirea „Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Comitetul Central al Societății avea ca președinte de onoare pe Regina Maria și, președinte executiv, pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeș, la acea vreme. Din comitet mai făceau parte cinci soții de generali, ministrul de război, ministru de interne, ministrul lucrărilor publice, ministrul muncii, șeful Marelui Stat Major al Armatei, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, secretarul general din ministerul de război și un profesor universitar. 
Societatea era condusă de Ministerul de Război și Biserica Ortodoxă Română. Din 1927, societatea și-a schimbat denumirea devenind „Cultul Eroilor”, iar statutul societății stipula ca obiectiv principal păstrarea în amintire a tuturor românilor ce au căzut pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial, existând, la vremea înființării, un puternic curent de omagiere a eroilor militari și civili, dispăruți în întreaga Europă.
Din nevoia de a aduce alinare miilor de familii, care i-au pierdut pe cei dragi în Războiul cel Mare, și pentru o mai facilă desfășurare a activității, Societatea s-a extins la nivelul întregii țări prin înființarea de filiale în județe, orașe și comune, iar pentru împlinirea scopului său primea donații particulare și subvenții de la stat .
Cultul Eroilor, prin membrii săi, s-a ocupat de strângerea, centralizarea și reînhumarea osemintelor eroilor de pe tot cuprinsul țării, indiferent de religie, iar mai apoi și-a extins activitatea îngrijind mormintele și cimitirele de război. Din 4 mai 1920, conform decretului nr.1693, s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie comemorată de Înălțarea Domnului.
Printre demersurile privind descoperirea mormintelor ostașilor români, ridicarea monumentelor pentru slava lor, o datorie de suflet, și totodată o reparație morală, a constituit-o aducerea osemintelor celor care fuseseră înhumați în mare grabă în timpul războiului pe meleagurile Moldovei. 
După cum mărturisea în propriul discurs, Generalul Gheorghe Avramescu, Comandantul Brigăzii 10 Infanterie, participant la luptele de pe fronturile românești, martor direct al trăirilor ostașilor răniți, cei mai mulți nu se temeau de sfârșitul ce avea să vină, ci de faptul că erau departe de locurile și oamenii dragi. Din inițiativa Generalului Gheorghe Avramescu, s-a hotărât, prin Societatea Cultul Eroilor - Filiala Brăila, ca osemintele ostașilor morți prin satele din Moldova, în timpul războiului, să fie aduse în orașele unde se aflau unitățile militare.
În primăvara anului 1938, Generalul Gheorghe Avramescu solicita Prefecturii Județului Brăila sprijin în vederea organizării  unei subscripții publice, pentru a strânge fondurile necesare aducerii în Garnizoanele de reședință (Brăila, Călărași și Tulcea) a osemintelor recruților din Diviziile 10 și 15, morți în urma rănilor de război sau a tifosului exantematic și  înhumați în județul Vaslui, în iarna 1917.
Aproximativ 2700 de ostași care aparținuseră Regimentelor 23, 63, 33, 73, 38 ,78 Infanterie, Regimentele 74/80, 75/76, 63/79 Infanterie, 3 Artilerie și 20 Pontonieri și fuseseră îngropați în satele Vulturești, Glodeni, Parpanița, Todirești, Dumești, Rafaila, Buda, Ipatele, Franciugi, Drăgușeni, Bacău, Crăciunești, Cheia, Scânteia și Fălciu, urmau să fie aduși și reînhumați acasă.
Prefectul Județului Brăila, colonelul Traian Stănescu, prin Ordinul Telefonic  nr. 6245, din 19 mai 1938, transmis către Domnii Primarii comunelor rurale din județ, solicitau ajutorul preoților și învățătorilor, din localitățile administrate, să informeze populația, în perioada 21-29 mai 1939, despre sărbătoarea organizată de Garnizoana Brăila, în ziua de 2 iunie 1938, dar mai ales să găsească mijloacele necesare pentru a informa rudele eroilor brăileni din Regimentele 38/78 Infanterie, 3 Artilerie și Pontonieri, să participe la evenimentul solemn de a aduce un ultim omagiu celor căzuți în Războiul de Întregire. 
Pe 14 mai 1938, generalul Avramescu, însoțit de maiorul Bertan, a plecat la Vaslui, pentru a supraveghea operațiunile de dezgropare și îmbarcare a eroilor brăileni, tulceni și ialomițeni. Operațiunile de deshumare a celor 2500 de ostași, cunoscuți și necunoscuți, au fost executate de premilitarii și civilii, îmbrăcați în straie de sărbătoare. În prezența Serviciului sanitar, locuitorii a peste 15 sate vasluiene au așezat osemintele în saci de pânză, pe care le-au depus în sicriele de lemn confecționate în Școala de Meserii Negrești-Vaslui. După datina creștină, a urmat procesiunea de depunere în biserici, apoi au fost coborâte din sate și centralizate la Negrești, în momente deosebit de emoționante, după cum este relatat într-un articol dintr-un jurnal local. 
Miercuri, 1 iunie 1938, 106 sicrie cu 1300 de eroi din Regimentele 38 și 78 Infanterie, Pontonieri și 3 Artilerie au sosit în gara Brăila, unde au fost debarcate în piața gării de trupele garnizoanei locale, fiind așezate în formă de piramidă, pe un catafalc imens. Un sobor de preoți a ținut slujba religioasă, în prezența autorităților militare și civile, iar după ceremonia religioasă, văduvele, orfanii de război, armata și un public numeros au depus flori și au aprins lumânări pentru eroii din Moldova.
Programul, riguros întocmit, a fost respectat întocmai, în 2 iunie, Ziua Eroilor, sicriele eroilor așezate pe chesoane într-o procesiune specifică, împărțite pe 8 cortegii, în funcție de confesiunea ostașilor morți, au pornit de dimineață pentru a fi transportate în cimitire. Cel mai numeros cortegiu s-a îndreptat către Cimitirul Eroilor, unde rămășițele pământești ale celor căzuți ale 1907 eroi urmau să fie depuse în Osuarul ridicat în 1938.
Ceremonia religioasă a fost susținută de Episcopul Ghenadie al Buzăului și de un sobor de preoți, în fața unui numeros public brăilean, a comandantului Diviziei X, general Gh.Tătaru, comandantului Brigăzii a X-a, General Gh. Avramescu, comandanților militari de regimente, șefului de stat major, primarului, președintelui Camerei de muncă, directorului Liceului N. Bălcescu, directorului Docurilor, administratorului vamal, primarului, prefectului, președintelui Uniunii ofițerilor în rezervă, preotului confesor al Garnizoanei, Societății Mutilaților de Război,Cercetașilor de război, în fața consulilor străini, politicienilor locali, corpului didactic,  magistraților, străjerilor, medicilor, corporațiilor și societăților de meseriași, elevilor, armatei, societăților corale și autorităților bisericești.  
Au urmat discursurile reprezentanților militari și civili, continuate cu momente de reculegere, s-a intonat Imnul Regal și Imnul Eroilor, ceremonia încheindu-se cu o defilare.
Eroii care s-au jertifit pe altarul patriei nu au putut fi uitați, după douăzeci de ani, osemintele celor înhumați în locuri străine s-au întors acasă, împlinind o reparație morală.
BIBLIOGRAFIE
SJAN Brăila, Fond Prefectura Județului Brăila.
„Ancheta”, an 9, nr.729, sâmbătă, 4 iunie 1938, Brăila.
General de Brigadă (ret.) PETRE STOICA Instituția Cultului Eroilor în perioada interbelică în „România Eroică”, nr. 2 (49) Serie Nouă.
Text: Viorica Preda, muzeograf, Secția Istorie Modernă și Contemporană.