Muzeul Brailei

Monumentul lunii februarie 2023 – Moara „Valerianos & Lykiardopoulos”, str. Vadul Rizeriei, nr. 1, cod LMI - BR-II-m-B-02133
(„Monumentul lunii” este un program cultural de promovare a patrimoniului imobil brăilean, inițiat de Secția Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I".)
Din capătul Bulevardului Alexandru Ioan Cuza spre Vadul Rizeriei, pe partea dreaptă, ne surprinde și astăzi silueta unei clădiri impunătoare, rămasă mărturie a unor vremuri apuse, a unui oraș în plină dezvoltare, cu o viață economică prosperă. 
Edificiul, cunoscut ca Moara „Valerianos și Lykiardopoulos”, un fost stabiliment industrial, este inclus în patrimoniul Brăilei. Povestea sa a început în 1909, pe când doi frați greci, Iani și Dionisie, comercianți sosiți de câteva decenii în oraș și asociați în firma „Frații Valerianos” au plănuit să-și extindă afacerea, construind o moară sistematică de măcinat, de mari dimensiuni în apropierea docurilor. 
Pentru acest „măreț edificiu” ei au cerut primarului cedarea unui teren, care se afla între Str. Pontonierilor și  Str. Vadul Rizeriei, susținând că proiectul, cu un cost destul de ridicat și o estimare a producție de 2000 de saci de făină pe zi, ar fi contribuit la desfacerea unor cantități mari de grâne românești, la creșterea prețului mărfii, combaterea speculei și concurenței străine, și ar fi asigurat traiul a cel puțin 100 de familii sărace.
În ședința Consiliului Comunal de la sfârșitul anului 1909, s-a dezbătut cererea fraților Valerianos. Cu toate că spațiul solicitat fusese destinat inițial amenajării unor grădini, care ar fi înfrumusețat orașul, Consiliul Comunal a aprobat vânzarea terenului, de 11.000 m.p.,  firmei „Frații Valerianos”.
Construcția morii a început în 1911, după decesul celor doi, proiectul fiind continuat de văduva lui Iani Valerianos, Maria, și de fratele său, Spiru Lykiardopol, care a preluat drepturile din firmă ale defunctului Dionisie Valerianos, firma primind numele care a și consacrat-o, „Valerianos și Lykiardopoulos”.
Noii proprietari au reușit să finalizeze fabrica automată de făină „Valerianos și Lykiardopoulos ” din Str. Vadul Rizeriei, Nr. 1, în anul 1912, fiind dată în folosință în  luna decembrie. Era cea mai mare și mai modernă moară din tot Orientul, la vremea aceea, era dotată cu utilaje aduse din Austria și Germania, având un volum de măcinare și de depozitare ridicat. 
Clădirea monumentală, structurată pe cinci nivele, ocupa o suprafață de un hectar. Forța motrice inițială era de 1200  HP, cu o capacitate  a instalației de până la 40 de vagoane pe zi. Făina produsă, de calitate superioară, era în cea mai mare parte exportată în Turcia, Grecia, Alegeria, Egipt.
Proprietari au rămas o vreme aceeași, în 1931 erau asociați  Spiru Lykiardopoulos, Theodor Lykiardopoulos și fiii lui Iani și ai Mariei Valerianos (Spiru, Fotti și Stavru Valerianos).  Familia Lykiardopoulos deținea  trei sferturi din afacere, dar în anii ce au urmat, avea să rămână singura proprietară a morii.
Din 1936 și până în 1944,  moara a fost închisă, iar în aprilie 1944  avea să fie rechiziționată de Marele Stat Major pentru nevoile Armatei Germane, care a plătit despăgubiri pentru folosirea ei, servind ulterior nevoilor Armatei Sovietice. 
Prin Legea  Nr . 119 din 11 iunie 1948,  stabilimentul a fost naționalizat, continuându-și activitatea o vreme sub denumirea de  Fabrica de Pâine „Nicolae Bălcescu”. Începând cu anul 2010 fabrica și-a încetat activitatea, însă  amintirea ei  rămâne, Fabrica Valerianos  și Lykiardopoulos, prin performanțele tehnice și calitatea produselor, a rămas în conștiința brăilenilor pentru faima pe care a adus-o cândva orașului și țării. 
Surse:
• Maria Stoica, „Brăila. Memoria orașului”, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2009;
• Fonduri Serviciul Județean Arhivele Naționale – Brăila;
Surse foto: 
• Album „Brăila Modernă. Cărți poștale illustrate colecția Valeriu Avramescu”, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2006;
• Fotografii on-line.

Text și  FOTO: Viorica Preda – muzeograf, Secția Istorie Modernă și Contemporană.