Evenimente
Plante rare, ocrotite – prezente în herbarul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Brăilei
În perioada august 2009 - septembrie 2009, la Secţia de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Brăilei, este deschisă fotoexpoziţia: „Plante rare, ocrotite – prezente în herbarul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Brăilei”.
Colecţia de botanică a Muzeului Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii, numără 7800 de planşe de herbar. Aceste plante provin din achiziţie (4000 planşe de herbar, din colecţia Clement Horeanu, anul 1981) şi din colectare pe teren, din zonele: Brăila (spaţiile verzi din municipiul Brăila, pădurea Viişoara, Lacu Sărat, Grădiştea, Corbu Vechi- Siret, Lunca Dunării, Balta Mică a Brăilei, Popina Blasova, ş.a.); Valea Zânelor, jud. Covasna; Pietroasele, jud. Buzău, precum şi din jud. Mehedinţi, rezervaţiile din Retezat şi Pietrosul Rodnei, ş.a., perioada de colectare fiind între anii 1974-2009.
Colecţia Horeanu conţine plante din flora spontană a României (în special zona Moldovei şi Dobrogei) cu o răspândire largă, dar şi plante rare, plante endemice şi monumente ale naturii.
Dintre plantele rare cu o valoare deosebită pentru flora României, amintim: Galanthus graecus, G. Plicatus, periploca graeca, betula nana, Achillea clypeolata, Rhododendron kotschyi, Gentiana phlogifolia, Colchicum biebersteini, Larix decidua ssp. Carpatica, Paeonia peregrina var. romanica, Trollius europaeus, Paliurus spina-christi, Castanea sativa, ş.a.
Plantele endemice: Campanula romanica, Melandrium zawadskii, Achillea schurii, Cardamine glanduligera, Erysimum wittmannii, Thymus comosus, Thymus pulcherrimus, Hepatica transsilvanica.
Monumente ale naturii: Leontopodium alpinum, Fritillaria montana, Fritillaria meleagris, Cypripedium calceolus, Taxus baccata.
Dintre plantele colectate pe teren ( plante de sărătură, nisipuri, acvatice, ruderale, ş.a.), amintim câteva specii cu valoare deosebită: Trollius europaeus, Muscari racemosum, Taxus baccata, Achillea coarctata. Campanula rotundifolia ssp. romanica, Helleborus odorus, Crocus moesiacus, Lychnis coronaria, Quercus pedunculiflora, Cotinus coggygria, Salicornia europaea, Spergularia marginata, ş.a.
Dintre plantele cu valoare deosebită, prezente în colecţia de botanică a muzeului, 40 de specii (40 coli de herbar), sunt piese de patrimoniu din categoria TEZAUR.
În expoziţia prezentă, sunt expuse plante doar din 4 familii: Caryophyllaceae, Compositae, Liliaceae şi Orchidaceae. Sunt plante din zona Moldovei şi a Dobrogei, specii mai deosebite, ca de exemplu: Melandrium zawadskii (endemism Carp. E), Scleranthus uncinatus (Carp.-Balc.-cauc.), Achillea coarctata (Pont.medit.), A. clypeolata (Balc.moes.), Muscari racemosum (Pont.medit.), Fritilaria montana (Pont.balc.), precum şi 12 planşe cu orhidee autohtone (Epipactis sp., Gymnadenia sp., Orchis sp., Anacamptis sp.).
După cum ştim, România are un capital natural deosebit de divers, acest fapt datorându-se şi condiţiilor fizico-geografice care includ munţi, câmpii, zone umede, etc. De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest. În ţara noastră este limita sudică de răspândire a unor specii de plante, cum este de exemplu Leontopodium alpinum. Dar, deşi avem în România, încă, o floră bogată şi diversificată, trebuie să ne gândim la metode cât mai eficiente de conservare, de ocrotire a plantelor ierboase sau lemnoase. Problemele ridicate de mediul înconjurător constituie, la scară naţională şi planetară, una din cele mai grave situaţii ale timpului prezent. Se constată niveluri ridicate de poluare a apei, a aerului, a solului şi a fiinţelor vii (plante şi animale). Se observă perturbări majore ale echilibrului ecologic al biosferei, distrugerea şi epuizarea unor resurse de neânlocuit, dispariţia a numeroase specii de animale şi de plante ca urmare a poluării dar şi a dispariţiei habitatului în care trăiau. De asemenea, iernile lungi, geroase, fără zăpadă, ca şi verile toride, fără ploi, pot dăuna unor specii de plante.
Nu dorim ca peste câţiva ani, plantele pe care le admirăm în prezent, în drumeţiile noastre, să le vedem doar pe coli de herbar în colecţiile muzeelor!
Organizaţiilor naţionale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la cunoştinţa opiniei publice situaţia speciilor de plante şi de animale, din ţară sau dintr-o anumită regiune. De asemenea, le revine rolul de a informa populaţia despre importanţa protejării şi perpetuării acestor specii, a căror dispariţie ar însemna o pierdere imensă, de nerecuperat vreodată. Trebuie să se ia orice măsură permisă de lege în scopul salvării acestor specii, aflate în prag de dispariţie, pentru ca prezenţa lor să ne încânte ochiul şi sufletul, la fel ca până acum.
Muzeograf, Cândea Michaela Cristiana
Colecţia de botanică a Muzeului Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii, numără 7800 de planşe de herbar. Aceste plante provin din achiziţie (4000 planşe de herbar, din colecţia Clement Horeanu, anul 1981) şi din colectare pe teren, din zonele: Brăila (spaţiile verzi din municipiul Brăila, pădurea Viişoara, Lacu Sărat, Grădiştea, Corbu Vechi- Siret, Lunca Dunării, Balta Mică a Brăilei, Popina Blasova, ş.a.); Valea Zânelor, jud. Covasna; Pietroasele, jud. Buzău, precum şi din jud. Mehedinţi, rezervaţiile din Retezat şi Pietrosul Rodnei, ş.a., perioada de colectare fiind între anii 1974-2009.
Colecţia Horeanu conţine plante din flora spontană a României (în special zona Moldovei şi Dobrogei) cu o răspândire largă, dar şi plante rare, plante endemice şi monumente ale naturii.
Dintre plantele rare cu o valoare deosebită pentru flora României, amintim: Galanthus graecus, G. Plicatus, periploca graeca, betula nana, Achillea clypeolata, Rhododendron kotschyi, Gentiana phlogifolia, Colchicum biebersteini, Larix decidua ssp. Carpatica, Paeonia peregrina var. romanica, Trollius europaeus, Paliurus spina-christi, Castanea sativa, ş.a.
Plantele endemice: Campanula romanica, Melandrium zawadskii, Achillea schurii, Cardamine glanduligera, Erysimum wittmannii, Thymus comosus, Thymus pulcherrimus, Hepatica transsilvanica.
Monumente ale naturii: Leontopodium alpinum, Fritillaria montana, Fritillaria meleagris, Cypripedium calceolus, Taxus baccata.
Dintre plantele colectate pe teren ( plante de sărătură, nisipuri, acvatice, ruderale, ş.a.), amintim câteva specii cu valoare deosebită: Trollius europaeus, Muscari racemosum, Taxus baccata, Achillea coarctata. Campanula rotundifolia ssp. romanica, Helleborus odorus, Crocus moesiacus, Lychnis coronaria, Quercus pedunculiflora, Cotinus coggygria, Salicornia europaea, Spergularia marginata, ş.a.
Dintre plantele cu valoare deosebită, prezente în colecţia de botanică a muzeului, 40 de specii (40 coli de herbar), sunt piese de patrimoniu din categoria TEZAUR.
În expoziţia prezentă, sunt expuse plante doar din 4 familii: Caryophyllaceae, Compositae, Liliaceae şi Orchidaceae. Sunt plante din zona Moldovei şi a Dobrogei, specii mai deosebite, ca de exemplu: Melandrium zawadskii (endemism Carp. E), Scleranthus uncinatus (Carp.-Balc.-cauc.), Achillea coarctata (Pont.medit.), A. clypeolata (Balc.moes.), Muscari racemosum (Pont.medit.), Fritilaria montana (Pont.balc.), precum şi 12 planşe cu orhidee autohtone (Epipactis sp., Gymnadenia sp., Orchis sp., Anacamptis sp.).
După cum ştim, România are un capital natural deosebit de divers, acest fapt datorându-se şi condiţiilor fizico-geografice care includ munţi, câmpii, zone umede, etc. De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest. În ţara noastră este limita sudică de răspândire a unor specii de plante, cum este de exemplu Leontopodium alpinum. Dar, deşi avem în România, încă, o floră bogată şi diversificată, trebuie să ne gândim la metode cât mai eficiente de conservare, de ocrotire a plantelor ierboase sau lemnoase. Problemele ridicate de mediul înconjurător constituie, la scară naţională şi planetară, una din cele mai grave situaţii ale timpului prezent. Se constată niveluri ridicate de poluare a apei, a aerului, a solului şi a fiinţelor vii (plante şi animale). Se observă perturbări majore ale echilibrului ecologic al biosferei, distrugerea şi epuizarea unor resurse de neânlocuit, dispariţia a numeroase specii de animale şi de plante ca urmare a poluării dar şi a dispariţiei habitatului în care trăiau. De asemenea, iernile lungi, geroase, fără zăpadă, ca şi verile toride, fără ploi, pot dăuna unor specii de plante.
Nu dorim ca peste câţiva ani, plantele pe care le admirăm în prezent, în drumeţiile noastre, să le vedem doar pe coli de herbar în colecţiile muzeelor!
Organizaţiilor naţionale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la cunoştinţa opiniei publice situaţia speciilor de plante şi de animale, din ţară sau dintr-o anumită regiune. De asemenea, le revine rolul de a informa populaţia despre importanţa protejării şi perpetuării acestor specii, a căror dispariţie ar însemna o pierdere imensă, de nerecuperat vreodată. Trebuie să se ia orice măsură permisă de lege în scopul salvării acestor specii, aflate în prag de dispariţie, pentru ca prezenţa lor să ne încânte ochiul şi sufletul, la fel ca până acum.
Muzeograf, Cândea Michaela Cristiana
Te pot interesa
