Muzeul Brailei

„Tăierea Vasilopiteiʺ (pita Sf. Vasile), la Comunitatea Elenă Brăila.
Alocuțiune și prezentarea tradiției: Adrian Mavrochefalos, președinte și Veronica Macri, secretar al Comunității Elene Brăila, subprefect al Județului Galați.
***
„Vasilopitaʺ este o tradiție ce se respectă în orice casă în care locuiesc greci, obicei pe care l‐am împărtăşit şi prietenilor. Când am găsit bănuțul în felia mea, mi‐a mers bine în anul acela. Obiceiul este străvechi. Pe când Sf. Vasile era episcop de Cezareea, pentru a salva oraşul de la
jefuirea lui de către prefectul din Capadochia, a cerut locuitorilor să‐i dea tot aurul în monede şi bijuterii spre a‐l da prefectului. Dar prefectul nu s‐a aşteptat la aşa ceva, i s‐a făcut ruşine de episcop şi a plecat neluând nimic. Atunci episcopul, neavând o evidență a valorilor primite şi neştiind cum să le înapoieze, s‐a gândit să facă plăcințele, în fiecare să pună câte un ban sau o bijuterie, iar apoi să le împartă locuitorilor. În felul acesta, fiecăruia i‐a revenit ce a găsit în plăcinta sa. ʺVasilopitaʺ este făcută dintr‐un aluat dulce şi cu mirodenii, de formă rotundă, în care se pune un ban mic, pe vremuri ban de aur. În momentul când anul vechi pleacă şi cel nou vine, fiecare familie trebuie să îl întâmpine cu bucurie şi veselie, cu colinde şi mult zgomot. Atunci când toată familia este adunată în jurul mesei împodobită de sărbătoare, se taie „Vasilopitaʺ în
mai multe felii astfel: pentru Sf. Vasile, pentru Iisus Cristos, pentru săraci, pentru casă, altele pentru serviciu sau şcoală şi câte una pentru fiecare membru al familiei. Cel care va găsi în porția sa banul, va fi norocos tot anul. Dacă banul va fi în felia casei, casa aceea va fi îmbelşugată tot anul. (Florentina‐Cristina Muşat)
„De Anul Nou, conform tradiției, făceau „Vasilopita”, din cocă de cozonac, ca un colac mare în care se punea un ban de argint. În ziua de Anul Nou, când se tăia colacul, se spunea: „o felie pentru Anul Nou, o felie pentru Sfântul Vasile” ‐ căci aşa se şi traduce „pâinea Sfântului Vasile”, altă felie pentru tata, stăpânul casei, alta pentru mama şi în continuare pentru musafiri şi pentru copiii din casă. La cel care se găsea banul în felie se spunea că va avea noroc tot anul”. (Amalia Irimia)
Extras din volumul „Un Grec, Doi Greci, Trei Greci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” -  Editori: Camelia Hristian, Ghena Pricop, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei,  Brăila, 2009,  330 p. 
***
FOTO: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale (Muzeul Brăilei „Carol I”), Beatrice Dobrescu și Florentina Cristina Mușat (Comunitatea Elenă Brăila)