Muzeul Brailei

Încă de la începutul afirmării picturii româneşti moderne, Veneţia a fost, alături de Balcicul autohton şi de Sudul Franţei, unul dintre locurile preferate ale pictorilor români, pentru peisajul ei specific şi pentru picturalitatea ei cu totul deosebită. Destinaţie curentă până în preziua izbucnirii celui de-al doilea Război Mondial, Veneţia a rămas, şi ea, alături de celelalte capitale culturale ale Europei Apusene frecventate de artiştii români, dincolo de Cortina de Fier după anul 1948.

Abia deceniul al şaselea a adus o destindere a restricţiilor impuse mobilităţii artiştilor, destindere marcată, printre altele, şi de prima participare a României la Bienala de la Veneţia după Război, în 1954, şi, ulterior, de vizite de documentare ori stagii de specializare îngăduite de regimul de atunci unui număr crescând de artişti.

Octav Angheluţă, Emilia Dumitrescu şi Romeo Voinescu s-au numărat printre puţinii artişti români care au avut ocazia să viziteze Italia înainte de „dezgheţul” politic şi cultural dintre anii 1964 şi 1971. Picturile şi desenele lor, dintre care o mare parte se află astăzi în colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”, sunt mărturii ale încercării de recuperare a peisajului veneţian şi a motivelor veneţiene pentru imageria artei româneşti din preajma anului 1960.

Octav Angheluţă caută să reprezinte Veneţia din unghiuri inedite, în stare să depăşească reprezentările clişeizate şi pitorescul facil. „Peisaj din Veneţia, seara” şi „Piaţa San Marco” sunt reprezentative pentru dorinţa pictorului de a contrazice „ideile gata-făcute” despre peisajul veneţian în favoarea elementului surprinzător, expresiv. Focalizând atenţia asupra grupurilor de turişti şi nu, aşa cum ar fi fost de aşteptat, asupra monumentelor care au făcut faima Veneţiei, „Piaţa San Marco” surprinde, in statu nascendi, o problemă foarte actuală a cetăţii, care deja începea să se facă simţită în preajma anului 1960, anume turismul de masă.

Un important rol formator l-a avut, pentru Romeo Voinescu, stagiul de specializare efectuat în 1963 la Academia de Arte Frumoase „Pietro Vannucci” din Perugia, stagiu care i-a prilejuit, printre altele, întâlnirea cu peisajul italian şi, în mod deosebit, cu cel veneţian. Una dintre picturile realizate atunci, reprezentând celebrul palat Ca’ d’Oro, se numără printre cele mai frumoase omagii aduse vreodată Serenissimei de un artist român.

Emulând tradiţia vedutei, desenele Emiliei Dumitrescu surprind o multitudine de aspecte ale cetăţii, de la Piaţa de Peşte la I Giardini della Biennale şi de la monumentele celebre la micile cafenele care aglomerau trotuarele. Variate din punctul de vedere al subiectelor înfăţişate, dar foarte unitare ca expresie, aceste desene alcătuiesc o mică monografie a Veneţiei aşa cum arăta ea în 1960.

Aducând împreună lucrările „veneţiene” ale acestor trei artişti, expoziţia Venezia nelle opere grafiche e pittoriche... îşi propune să înfăţişeze ecourile mereu noi pe care Veneţia le-a avut în arta românească a secolului al XX-lea.

***

Luni, 8 mai 2017, la ora 18,00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, instituţia românească din oraşul istoric italian, în parteneriat cu Muzeul Brăilei «Carol I», beneficiind de susţinerea Consiliului Judeţean Brăila şi a Institutului Cultural Român, a avut loc vernisajul expoziţiei de artă vizuală «Venezia nelle opere grafiche e pittoriche di alcuni artisti romeni provenienti dalla collezione del Museo di Brăila “Carol I”», curatoriată de Alina–Ruxandra Mircea, ce reuneşte lucrări ale artiştilor Octav Angheluţă (1904–1979), Emilia Dumitrescu (1921–2005) şi Romeo Voinescu (n. 1925) aflate în colecţia Secţiei de Artă a muzeului brăilean.

În deschiderea expoziţiei, care se va afla la dispoziţia publicului în perioada 8–29 mai 2017, de marţea până duminica, în intervalul orar 10,00–13,00 şi 16,00–20,00, au susţinut alocuţiuni: Prof. univ. dr. Cristian Luca, Director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Prof. univ. dr. Zamfir Bălan, Director adjunct al Muzeului Brăilei „Carol I” şi Alina-Ruxandra Mircea, Muzeograf în cadrul Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I”ol I»).

Reunind lucrările «veneţiene» ale celor trei artişti, expoziţia îşi propune să înfăţişeze ecourile Veneţiei în arta românească a secolului XX. Octav Angheluţă, Emilia Dumitrescu şi Romeo Voinescu s-au numărat printre puţinii artişti români care au avut prilejul de a vizita Italia înainte de «dezgheţul» politic şi cultural din anii 1964–1971. Picturile şi desenele lor, în mare parte aflate astăzi în colecţia Muzeului Brăilei «Carol I», sunt mărturii ale încercării de recuperare a peisajului veneţian şi a motivelor lagunare în arta românească contemporană din anii ‘60 ai secolului trecut.

Octav Angheluţă a căutat să înfăţişeze Veneţia din unghiuri insolite, reuşind să depăşească reprezentările clişeizate şi pitorescul facil. «Peisaj din Veneţia, seara» şi «Piaţa San Marco» sunt sugestive pentru viziunea artistică a pictorului. Focalizându-şi atenţia asupra grupurilor de turişti şi nu, aşa cum ar fi fost de aşteptat, asupra monumentelor care au adus faimă Veneţiei, «Piaţa San Marco» surprinde, in statu nascendi, o problemă foarte actuală a oraşului, care deja începea să se facă simţită în preajma anului 1960, anume turismul de masă şi urmările sale asupra spaţiului urban.

Un important rol formator l-a avut, pentru Romeo Voinescu, stagiul de specializare efectuat în 1963 la Academia de Arte Frumoase «Pietro Vannucci» din Perugia, perioadă care i-a prilejuit, printre altele, întâlnirea cu peisajul italian şi, în mod deosebit, cu cel veneţian. Una dintre picturile realizate atunci, reprezentând celebrul palat Ca’ d’Oro, se numără printre cele mai frumoase omagii aduse vreodată oraşului lagunar de un artist român.

Emulând tradiţia vedutismului, desenele şi grafica Emiliei Dumitrescu surprind o multitudine de aspecte ale Veneţiei, de la Piaţa de Peşte la Grădinile Bienalei, de la monumentele celebre la micile cafenele care aglomerau trotuarele. Variate din punct de vedere al subiectelor înfăţişate, dar unitare ca expresivitate artistică, desenele şi grafica Emiliei Dumitrescu alcătuiesc o succintă monografie vizuală a Veneţiei anilor ‘60 ai secolului XX.

Organizatorii expoziţiei îşi doresc să contribuie la mai buna cunoaştere a patrimoniului cultural naţional în Italia, a calităţii estetice a artei contemporane româneşti, prezentându-l publicului din celebrul oraş istoric italian, urbe vizitată anual de peste 20 de milioane de turişti din întreaga lume.

***

Lunedì 8 maggio 2017, alle ore 18,00, presso la Piccola Galleria dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia sita in Cannaregio 2212, 30121 Venezia (VE), l’Istituto che svolge la propria attività nella celebre città d’arte italiana e il Museo di Brăila «Carol I», con il supporto del Consiglio Regionale Brăila e dell’Istituto Culturale Romeno di Bucarest, inaugura la mostra «Venezia nelle opere grafiche e pittoriche di alcuni artisti romeni provenienti dalla collezione del Museo di Brăila “Carol I”» (curatore della mostra: Alina–Ruxandra Mircea) che consiste in alcune delle opere più rappresentative degli artisti Octav Angheluţă (1904–1979), Emilia Dumitrescu (1921–2005) e Romeo Voinescu (n. 1925) provenienti dalla collezione dello stesso museo. Raccogliendo le opere «veneziane» dei tre artisti romeni, la mostra intende ridestare gli echi che Venezia, come fonte d’ispirazione artistica, destò nell’arte contemporanea della Romania nella seconda metà del XX secolo.

All’apertura della mostra, che potrà essere visitata dal pubblico nei giorni che vanno dall’8 al 29 maggio 2017, da martedì alla domenica, dalle 10,00 alle 13,00 e dalle 16,00 alle 20,00, interverranno il Prof. Rudolf Dinu (Direttore dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia), il Prof. Zamfir Bălan (Vicedirettore del Museo di Brăila «Carol I») e la Dott.ssa Alina–Ruxandra Mircea (Museografo presso la Sezione d’Arte del Museo di Brăila «Carol I»).

Venezia, come altre città d’arte dell’Europa Occidentale, fu una meta abituale per gli artisti romeni fino alla vigilia della Seconda Guerra Mondiale. Con il calare della Cortina di ferro, la città lagunare divenne però una destinazione inaccessibile per i romeni. Una nuova e progressiva distensione ebbe inizio negli anni ‘60 del Novecento, quando il regime autoritario romeno permise una relativa mobilità degli intellettuali, e quindi anche i viaggi all’estero degli artisti. Nel 1954, la Romania partecipò, per la prima volta dal dopoguerra, alla Biennale d’Arte di Venezia, di modo che, agli artisti romeni, fu consentito di trascorrere nella città lagunare periodi di documentazione e stage di specializzazione. Octav Angheluţă (1904–1979), Emilia Dumitrescu (1921–2005) e Romeo Voinescu (n. 1925) sono stati alcuni tra i pochi artisti romeni che hanno usufruito del privilegio di soggiornare per lavoro in Italia negli anni precedenti la distensione politica e culturale che contraddistinse il periodo 1964–1971. I risultati del loro lavoro, per lo più dipinti e grafica, in gran parte raccolti nella collezione del Museo di Brăila «Carol I», costituiscono una significativa testimonianza dell’arte figurativa romena e della sua capacità di recuperare e valorizzare l’argomento veneziano, ponendolo quale tema delle opere pittoriche e grafiche degli artisti romeni alla vigilia degli anni ‘60 del Novecento.

Octav Angheluţă raffigura Venezia da varie angolature insolite, evitando di ripercorrere il classico paesaggio uniformato e impersonale. «Ritratto di Venezia di sera» e «Piazza San Marco» sono opere rappresentative per la visione dell’artista, mettendo in luce la sua volontà di superare la solita composizione del paesaggio veneziano stereotipato per cogliere gli aspetti sorprendenti, di genuina espressività. L’artista inquadra innanzitutto i turisti, con la vivace policromia del loro vestiario, mentre solo in secondo piano vengono ritratti i monumenti storici che hanno reso famosa la città italiana. «Piazza San Marco» raffigura, in statu nascendi, un aspetto che emergerà intorno al 1960 e aumenterà con il passare degli anni: il turismo di massa e le sue conseguenze sull’assetto urbano.

L’esperienza formativa presso l’Accademia di Belle Arti «Pietro Vannucci» di Perugia, dove nel 1963 conseguì uno stage di specializzazione, ha consentito a Romeo Voinescu di affrontare con ottimi risultati il genere paesaggistico, incluso il paesaggio veneziano. Tra i dipinti di Voinescu risalenti al periodo del suo soggiorno di specializzazione in Italia va menzionato quello che raffigura il celeberrimo palazzo veneziano Ca’ d’Oro, rappresentando uno tra i più suggestivi encomi artistici dedicati da un artista romeno alla città lagunare.

Assimilando la tradizione del vedutismo veneziano, i disegni e le tecniche incisorie di Emilia Dumitrescu ritraggono molteplici aspetti della quotidianità urbana: dal Mercato ittico ai Giardini della Biennale, passando per la raffigurazione dei famosi monumenti storici della città lagunare e delle caffetterie con i loro tavolini sistemati sul marciapiede. Variegata dal punto di vista dei temi affrontati, la grafica dell’artista ha una notevole espressività e si può ritenere rappresentante una breve monografia visiva della città di Venezia degli anni ‘60 del Novecento.

Gli organizzatori della mostra intendono contribuire a una migliore conoscenza in Italia del valore estetico–culturale del patrimonio artistico romeno, mettendolo a disposizione di un ampio pubblico amante della cultura in tutte le sue forme, soprattutto dell’arte visiva, nella splendida cornice della città di Venezia, una delle città d’arte italiane più famose nel mondo, meta di decine di milioni di visitatori annuali provenienti dall’Europa e dal resto del mondo.