Muzeul Brailei

Ziua internaţională a pădurilor este marcată la nivel mondial, în fiecare an, în data de 21 martie. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.
La nivel național s-a stabilit sărbătorirea Lunii Pădurii în perioada 15 martie – 15 aprilie pentru ca cetățenii să aibă timpul necesar desfășurării activităților de ecologizare și plantare de puieți. Legislația silvică este o realizare a epocii moderne cel puțin pe plan național. Prima reglementare oficială a regimului pădurilor pe teritoriul carpato – danubian este cea din Transilvania, în 1781, urmată de cea din Bucovina, în 1786, apoi de cea din Moldova, în 1792, și din Muntenia, în 1793, iar în Dobrogea ea are loc abia in 1870.
Pădurea reprezintă un element component esențial al peisajului romanesc, adăpost de nădejde, nu numai în timpul migrațiilor, dar și mai tarziu, în calea prădătorilor și a războaielor duse de vecini, visterie a lemnului pentru construcția locuințelor, uneltelor și armelor, ajutând și la procurarea hranei pentru băștinași. Multe din operele noastre elogiază codrul, creația literară așezând pădurea la loc de cinste. Dar și creația artistică a fost puternic influențată de prezența pădurii românești.
Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care umanitatea are nevoie pentru a supravieţui.
Efectele despăduririlor sunt nocive și de multe ireversibile: eroziunea solului și, implicit, scăderea fertilității lui; inundațiile și alunecările de teren; creșterea concentrației dioxidului de carbon atmosferic și scăderea concentrației de oxigen; reducerea precipitațiilor prin scăderea cantității de apă din atmosfera rezultată din transpirația plantelor; creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură; dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile.
Respectați și protejați natura!

Georgiana Papurică, muzeograf - Serviciul Evidența și Protejarea Patrimoniului, Colecția de Științe ale Naturii