Evenimente
PLANTE ALIMENTARE
În perioada mai-iunie 2008, la Secţia de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Brăilei, a fost deschisă fotoexpoziţia: „Plante alimentare”. Expoziţia a avut ca scop cunoaşterea unui grup de plante, care pot fi folosite în alimentaţia zilnică a omului, dar care pot fi folosite şi ca plante medicinale.
Legumele reprezintă produse de origine vegetală cu o largă întrebuinţare în alimentaţie. Ele sunt bogate în substanţe nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grăsimi vegetale, săruri minerale, vitamine, etc.
„LEGUMĂ” este un termen culinar care desemnează orice parte a unei plante (fasole, ceapă, cartofi), consumată uzual de către oameni ca hrană, dar planta să nu facă parte din următoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Un caracter diferenţial ar fi faptul că, în cazul legumelor, planta întreagă sau anumite părţi ale plantei sunt consumate, pe când la fructe se consumă numai fructul plantei.
Termenul culinar de „ZARZAVAT” (verdeţuri), se referă la plantele comestibile, cultivate în grădini, de la care se consumă mai ales frunzele şi rădăcinile (pătrunjel, mărar, ţelină).
Clasificarea legumelor se poate face în funcţie de familia botanică (de ex.: fam. Chenopodiaceae – sfecla roşie, spanacul, loboda; fam. Cruciferae – varza albă, varza roşie, broccoli, conopida, gulia, ridichea, hreanul, ş.a.; fam. Leguminosae – fasolea, mazărea, soia, lintea; fam. Compositae... etc.) sau în funcţie de partea folosită (de ex.: Bulbifere: ceapa, usturoiul, prazul, ceapa eşalotă; Tuberculifere: cartofi; Păstăioase, leguminoase: fasolea verde, mazărea verde, soia, leguminoase uscate (boabele), bame; Frunzoase: spanac, salata verde, cicoarea de grădină, loboda, măcrişul, ştevia, etc.).
O alimentaţie care se bazează în special pe consumul de carne, scurtează drastic speranţa de viaţă, iar bolile care apar sunt numeroase şi grave. Plantele alimentare sunt astfel mai mult decât factori de echilibru, ele netrebuind să lipsească din alimentaţia noastră zilnică. Oamenii au nevoie de multă energie „pentru a-şi alimenta creierul”. Această energie poate fi uşor găsită în legume şi fructe,
Legumele consumate în stare crudă, constituie cel mai bun tratament pentru organism. Legumele crude, hrănesc dar şi vindecă totodată, datorită conţinutului de enzime. Enzimele sunt necesare şi pentru bolnavi, dar şi pentru oamenii sănătoşi. Ele reprezintă „un medicament zilnic”, care ne întăreşte sistemul imunitar, apărându-ne de viroze şi de alte boli.
Legumele şi fructele au un rol foarte important în alimentaţie, ele fiind surse de vitamine (A, C, complexul B, ş.a.), acid folic, fibre, minerale, enzime, reuşind să protejeze corpul şi să îl apere de diverse boli. De exemplu, morcovii au un important efect terapeutic, în special datorat conţinutului de caroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Vitamina A, este un valoros antioxidant care inactivează radicalii liberi extrem de periculoşi pentru om. (Unul din cele mai grave efecte ale prezenţei radicalilor liberi în corpul uman, fiind apariţia cancerului). Şi roşia luptă împotriva îmbătrânirii şi a cancerului, prin tr-o serie de antioxidanţi care neutralizează radicalii liberi. Spanacul, ştevia, salata verde şi urzicile, sunt câteva dintre legumele (verdeţurile) recomandate de nutriţionişti datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale. Ajută la eliminarea toxinelor din organism, dar şi la refacerea echilibrului energetic. Specialiştii arată că fiecare persoană ar trebui să urmeze cel puţin două cure pe an, pentru eliminarea toxinelor din organism, dar şi pentru preluarea de noi vitamine şi minerale.
Legumele sunt şi surse de fibre. Fibrele vegetale sunt părţile comestibile ale unei plante, care nu sunt digerate de sistemul nostru digestiv, dar în schimb reuşesc să „măture” toxinele din corp, curăţând şi apoi eliminându-le. O alimantaţie bogată în fibre, joacă un rol important în prevenirea unor boli cronice grave (diabet, boli de inimă, cancer de colon). Fibrele reglează tranzitul intestinal, reduc colesterolul, ajută la scăderea glicemiei, etc.
Fibrele au două caracteristici: se găsesc numai în alimentele de origine vegetală şi nu pot fi descompuse de enzimele aflate în sistemul digestiv al omului (fibrele vegetale ajung în intestinul gros aproape intacte). Legume ca: fasolea uscată, mazărea verde, lintea, pătrunjelul, spanacul, varza, ridichiile, au un conţinut important de fibre.
În concluzie, plantele alimentare pot fi folosite în alimentaţia zilnică a omului, dar pot fi folosite şi ca plante medicinale, ele ajutând la prevenirea sau vindecarea multor boli.
Indiferent de planta alimentară consumată, un lucru este sigur: o dietă bazată pe fructe, legume, salate şi multă apă plată, ne va îmbunătăţi cu siguranţă starea de sănătate.
Muzeograf, Cândea Michaela Cristiana
Legumele reprezintă produse de origine vegetală cu o largă întrebuinţare în alimentaţie. Ele sunt bogate în substanţe nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grăsimi vegetale, săruri minerale, vitamine, etc.
„LEGUMĂ” este un termen culinar care desemnează orice parte a unei plante (fasole, ceapă, cartofi), consumată uzual de către oameni ca hrană, dar planta să nu facă parte din următoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Un caracter diferenţial ar fi faptul că, în cazul legumelor, planta întreagă sau anumite părţi ale plantei sunt consumate, pe când la fructe se consumă numai fructul plantei.
Termenul culinar de „ZARZAVAT” (verdeţuri), se referă la plantele comestibile, cultivate în grădini, de la care se consumă mai ales frunzele şi rădăcinile (pătrunjel, mărar, ţelină).
Clasificarea legumelor se poate face în funcţie de familia botanică (de ex.: fam. Chenopodiaceae – sfecla roşie, spanacul, loboda; fam. Cruciferae – varza albă, varza roşie, broccoli, conopida, gulia, ridichea, hreanul, ş.a.; fam. Leguminosae – fasolea, mazărea, soia, lintea; fam. Compositae... etc.) sau în funcţie de partea folosită (de ex.: Bulbifere: ceapa, usturoiul, prazul, ceapa eşalotă; Tuberculifere: cartofi; Păstăioase, leguminoase: fasolea verde, mazărea verde, soia, leguminoase uscate (boabele), bame; Frunzoase: spanac, salata verde, cicoarea de grădină, loboda, măcrişul, ştevia, etc.).
O alimentaţie care se bazează în special pe consumul de carne, scurtează drastic speranţa de viaţă, iar bolile care apar sunt numeroase şi grave. Plantele alimentare sunt astfel mai mult decât factori de echilibru, ele netrebuind să lipsească din alimentaţia noastră zilnică. Oamenii au nevoie de multă energie „pentru a-şi alimenta creierul”. Această energie poate fi uşor găsită în legume şi fructe,
Legumele consumate în stare crudă, constituie cel mai bun tratament pentru organism. Legumele crude, hrănesc dar şi vindecă totodată, datorită conţinutului de enzime. Enzimele sunt necesare şi pentru bolnavi, dar şi pentru oamenii sănătoşi. Ele reprezintă „un medicament zilnic”, care ne întăreşte sistemul imunitar, apărându-ne de viroze şi de alte boli.
Legumele şi fructele au un rol foarte important în alimentaţie, ele fiind surse de vitamine (A, C, complexul B, ş.a.), acid folic, fibre, minerale, enzime, reuşind să protejeze corpul şi să îl apere de diverse boli. De exemplu, morcovii au un important efect terapeutic, în special datorat conţinutului de caroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Vitamina A, este un valoros antioxidant care inactivează radicalii liberi extrem de periculoşi pentru om. (Unul din cele mai grave efecte ale prezenţei radicalilor liberi în corpul uman, fiind apariţia cancerului). Şi roşia luptă împotriva îmbătrânirii şi a cancerului, prin tr-o serie de antioxidanţi care neutralizează radicalii liberi. Spanacul, ştevia, salata verde şi urzicile, sunt câteva dintre legumele (verdeţurile) recomandate de nutriţionişti datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale. Ajută la eliminarea toxinelor din organism, dar şi la refacerea echilibrului energetic. Specialiştii arată că fiecare persoană ar trebui să urmeze cel puţin două cure pe an, pentru eliminarea toxinelor din organism, dar şi pentru preluarea de noi vitamine şi minerale.
Legumele sunt şi surse de fibre. Fibrele vegetale sunt părţile comestibile ale unei plante, care nu sunt digerate de sistemul nostru digestiv, dar în schimb reuşesc să „măture” toxinele din corp, curăţând şi apoi eliminându-le. O alimantaţie bogată în fibre, joacă un rol important în prevenirea unor boli cronice grave (diabet, boli de inimă, cancer de colon). Fibrele reglează tranzitul intestinal, reduc colesterolul, ajută la scăderea glicemiei, etc.
Fibrele au două caracteristici: se găsesc numai în alimentele de origine vegetală şi nu pot fi descompuse de enzimele aflate în sistemul digestiv al omului (fibrele vegetale ajung în intestinul gros aproape intacte). Legume ca: fasolea uscată, mazărea verde, lintea, pătrunjelul, spanacul, varza, ridichiile, au un conţinut important de fibre.
În concluzie, plantele alimentare pot fi folosite în alimentaţia zilnică a omului, dar pot fi folosite şi ca plante medicinale, ele ajutând la prevenirea sau vindecarea multor boli.
Indiferent de planta alimentară consumată, un lucru este sigur: o dietă bazată pe fructe, legume, salate şi multă apă plată, ne va îmbunătăţi cu siguranţă starea de sănătate.
Muzeograf, Cândea Michaela Cristiana
Te pot interesa
