Muzeul Brailei

Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Brăila derulează programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
    În urma concursului organizat de AFCN – sesiunea II/2012, aria tematică: „Activităţi muzeale”  – programul cultural a fost declarat câştigător şi a obţinut o finanţare nerambursabilă de 60.397 RON. Activităţile se vor derula până la finele lunii noiembrie 2012.


Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului” este o continuare a programului cultural „Un grec, doi greci, trei greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” - derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila - cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române - sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul  Karafyllidis Athanassios - sponsor din Berlin (Germania). Programul a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei (https://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969). 
Programul cultural propus anul acesta antrenează persoane cu etnii, credinţe religioase diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding de oraş şi tehnici multimedia de promovare. Scopul acestui demers este salvarea memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului şi fructificarea rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.
Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila, din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul propune două grupuri de acţiuni: 1. cercetare pentru realizarea unor baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video;  completarea hărţii virtuale realizate în cadrul proiectului „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” cu alte elemente arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor patru comunităţi etnice studiate (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci) la dezvoltarea oraşului Brăila; la acestea vom adăuga şi bisericile celorlalte comunităţi etnice importante ale oraşului, neincluse în acest proiect, respectiv armeni, bulgari şi italieni; realizarea unei publicaţii şi a unor filme documentare care vor prezenta moştenirea culturală a Brăilei multietnice - date istorice, arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, personalităţi, tradiţii, meşteşuguri, elemente de atmosferă, mentalităţi, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, stiluri de viaţă, familie etc.), realitatea contemporană; realizarea unei expoziţii despre Brăila multietnică (obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor etnice şi ale familiilor membre); realizarea unei fotoexpoziţii pe sistem banner-up, care va putea fi apoi itinerată, inclusiv în spaţii neconvenţionale; extinderea website-ului diversităţii culturale; 2. grup de acţiuni cu o puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere a publicului tânăr către patrimoniul multicultural: un concurs „Descoperă Brăila multietnică”, cu două secţiuni „Cercetare” şi „Promovare”, adresat tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional) organizat cu scopul promovării patrimoniului cultural al minorităţilor etnice din Brăila şi al selectării de tineri voluntari (o reţea de prieteni ai Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei, talentaţi, creativi, pasionaţi de istorie, istorie orală, tradiţii, sociologie, jurnalism, turism cultural, promovare, artă fotografică şi video); tinerii vor fi stimulaţi să-şi prezinte propria viziune despre multiculturalitate, prin a) cercetarea unor aspecte din istoria şi viaţa comunităţilor etnice (evenimente istorice, poveşti de familie, obiecte de familie, tradiţii, valori, aspecte religioase, personalităţi, meserii, meşteşuguri specifice, stereotipuri, mentalităţi, viaţă privată etc.), pe care să le prezinte prin imagini video, fotografii, postere, articole etc., precum şi prin b) propria viziune legată de brandingul de oraş din perspectivă multietnică, cu scopul impunerii Brăilei ca destinaţie de turism cultural.
Proiectul intră în sfera: a) activităţilor muzeale, b) a diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), c) a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil, imaterial şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi: elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), d) a activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (bazele de date ce vor fi realizate prin intermediul proiectului).
Cercetările de arhivă ale experţilor de patrimoniu din echipa de proiect (inclusiv în arhivele Muzeului Brăilei şi în cele ale comunităţilor etnice partenere) vor fi completate cu cercetări în colecţii de familie, cu studii de istorie orală, cu mărturii ale membrilor comunităţilor etnice care s-au născut, trăiesc sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp la Brăila (obţinute prin interviu scris şi oral) şi cu lucrările cu gradul cel mai mare de originalitate ale tinerilor participanţi la concursul „Descoperă Brăila multietnică”. 


Să încercăm să ne imaginăm puţin din atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era khaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube, din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş de rugăciune turcesc şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila – Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr, a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră: un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea mai ştim mare lucru despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot spune asta…
Acum mai bine de vreo două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire, însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu cu ciucuri… „Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de astăzi, duminicile şi de sărbători…  Este dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie, pe care nu le cunoaştem… dar, cine ştie, poate ni le vor împărtăşi… La Brăila încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii, obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…
Despre greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul „Maria Filotti”, odinioară „Rallys”, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural „Nicăpetre”… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit), poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite în volumul „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” (care poate fi citit şi on-line aici: https://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), dar sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se prepară „Vasilopita” de Anul Nou şi „Magiritsa” de Paşte, gătesc scordalea şi baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri… Şi, apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: „ah, şi ce baluri erau la Şcoala Greacă…”
În septembrie, evreii din Brăila au sărbătorit Anul Nou… Am aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, acum, la început de septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi fără zăpadă…un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti… Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem, am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 10 sinagogi funcţionale, conform documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste Brăilei… Ce s-a păstrat din strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care sperăm să le aflăm…
Aceasta a fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari, italieni, maghiari, germani, ucraineni etc. Fie că au fost bogaţi, ori şi-au câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit. 
Am încercat să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă „atingem” puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din tinereţe şi, mai mult, cu speranţa că vă vom convinge să ne sprijiniţi în cercetare, să descoperim împreună Brăila multietnică. 
Încercăm să găsim în Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar în străinătate „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci, maghiari, germani, italieni, bulgari, ucraineni, armeni… ” care s-au născut, au trăit o perioadă de timp la Brăila, ori încă mai trăiesc aici, dispuşi să ne relateze amintiri despre Brăila cosmopolită de altădată, despre clădiri, despre afaceri, despre meserii sau meşteşuguri uitate, despre personalităţi ale oraşului, ori poveşti de familie, informaţii despre credinţe, obiceiuri, tradiţii, valori, stereotipuri, mentalităţi, superstiţii, viaţă privată, gastronomie – care s-au pierdut, sau care s-au conservat încă în aceste familii (toate acestea le putem primi tehnoredactate, scrise de mână, sau în fişiere audio sau video). Suntem interesaţi să găsim, de asemenea, documente, fotografii de demult, obiecte care să ilustreze aceste poveşti (în formă scanată sau fotografiată): fotografii cu clădiri din Brăila de altădată, fotografii de la evenimente ale comunităţii, fotografii cu lăcaşe de cult, fotografii vechi de familie, fotografii de la evenimente de familie, documente de familie – certificate vechi de naştere, de căsătorie, fotografii din port, fotografii cu instituţii, prăvălii de altădată, restaurante, cofetării, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi, ziare brăilene în limbile minorităţilor etnice, manuale vechi în limbile minorităţilor etnice, cărţi vechi în limbile minorităţilor etnice, plăci vechi, cărţi poştale cu Brăila de început de secol. Fragmente din aceste mărturii vor fi publicate.

Interviurile scrise pot fi descărcate de aici:
FIȘA INTERVIU GRECI
FIȘA INTERVIU EVREI
FIȘA INTERVIU RUȘI LIPOVENI
FIȘA INTERVIU TURCI

Regulamentul de concurs pentru tineri poate fi descărcat de aici: Regulament de concurs pentru tineri (cu vârsta până în 25 ani) - "DESCOPERĂ BRĂILA MULTIETNICĂ"
Adresa noastră de contact este: muzeul_brailei2012@yahoo.com

Comunicat de presă şi prezentare - Programul cultural „…GRECI, EVREI, RUŞI LIPOVENI, TURCI... BRĂILA. REACTIVAREA MEMORIEI CULTURALE A ORAŞULUI”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Presentation of the cultural Project "... GREEKS, JEWS, LIPPOVAN RUSSIANS, TURKS....  BRĂILA. REACTIVATION OF THE CULTURAL MEMORY OF THE CITY", financed by The Administration of the National Cultural Fund.


Pentru informaţii suplimentare:
Prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei, manager de proiect 0339.40.10.02, 0339.40.10.03
Camelia Hristian, asistent de proiect, 0339.40.10.02, 0339.40.10.03, muzeul_brailei2012@yahoo.com

PRESENTATION OF THE PROJECT

The Museum of Brăila, in partnership with Brăila County Council, The Greek Community of Brăila, The Federation of the Jewish Community of Romania – Brăila Community, The “Obscina” Foundation of the Lippovan Russians of Romania, Brăila and The Turkish Democrat Union of Romania – Brăila, are developing the cultural Project “…Greeks, Jews, Lippovan Russians, Turks…Brăila., Reactivation of the cultural memory of the city” financed by The Administration of the National Cultural Fund.
    Our cultural program won the contest organized by The Administration of the National Cultural Fund – session II/2012, the topic area: “Museum activities” with a non-refundable financing of 60,397 RON. The activities will be organized until the end of November 2012.

The cultural program “Greeks, Jews, Lippovan Russians and Turks…Brăila. Reactivation of the city cultural memory” continues the cultural program “One Greek, two Greeks, three Greeks…Brăila. Reactivation of the cultural memory of Brăila City. The case of the Greek Community of Brăila” – carried on in 2009 by the Museum of Brăila, in partnership with the County Council of Brăila and the Greek community Brăila – with the support of The Administration of the National Cultural Fund and two sponsors: Mr. Konstantinos Tsoukalidis, president of the Greek-Romanian Chamber of Commerce and Industry – main sponsor from Athens (Greece) and Mr. Karafyllidis Athanassios – sponsor from Berlin (Germany). The main outcome of the program was the foundation of the Cultural Diversity Center at the Museum of Brăila (https://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969). 
This year, the cultural program gathers persons of different nationalities, religious beliefs and, moreover, different ages, in a research concerning the cultural diversity of the city, as well as the valorization and interpretation of the image, the city branding and multimedia techniques of promotion. The goal is, on one hand, to save the memory and the multicultural heritage of the city and on the other, to use the result in cultural, touristic, educational and promotional purposes.
The main goal of the project is to reactivate the memory and the cultural-historic environment of Brăila city, from the ethnic diversity perspective. The project puts forward two groups of activities: 1. Research for realizing databases with texts, images and audio video files; complete the virtual map of the project “One Greek, two Greeks, three Greeks… Brăila” with other architectural elements proving the cultural and historical contribution of the four ethnic communities (Greeks, Jews, Lippovan Russians, Turks) at the development of the city of Brăila; we are going to add at all these the churches of other important ethnic communities of the town, that are not included in this project, namely Armenians, Bulgarians and Italians; a publication and documentary films presenting the cultural heritage of the multiethnic Brăila – historical dates, lay and religious architecture, urban legends and realities, personalities, traditions, trades, elements of atmosphere, mentalities, private life (marriages, relationships, school, life styles, family etc.), contemporary aspects; an exhibition about multiethnic Brăila (objects from the collections of our Museum and collections of the ethnic communities and their families); an exhibitions of photos on the banner-up system, which can be afterwards itinerated, even in non-conventional locations; extension of the cultural diversity website; 2. A group of activities with an important educational component, to stimulate the creativity and appeal the young generation to the multicultural heritage: a contest “Discover the multiethnic Brăila” with two sections: “Research” and “Promotion” for the young people, no more than 25 years old (money prizes, financed by The Administration of the National Cultural Fund) whose goal is the promotion of the cultural heritage of the ethnic minorities of Brăila and to select young volunteers (for the Cultural Diversity Center of the Museum of Brăila, a network of friends, gifted, creative young people, passionate of history,  oral history, sociology, journalism, cultural tourism, promotion, photographic and video art); the young people will be stimulated to present their own vision about multiculturalism through a) research of certain aspects of the history and life of the ethnic communities (historical events, family stories, family objects, traditions, values, religious aspects, personalities, specific trades, stereotypes, mentalities, private life etc) presented in video images, photos, posters, articles etc. as well as b) their own vision linked to the city branding through the multiethnic perspective, in order to make Brăila a cultural touristic destination.
The project is included in the field of: a) museum activities, b) cultural activities (the spirit and main goal of the project), c) the initiatives emphasizing the mobile, immaterial, real estate and national cultural heritage (upgrading the image and audio-video repertoire, technical record cards of the monuments to stimulate and justify complex works of reconstruction, touristic maps marking the historical and cultural presence of these minorities: lay and religious architecture elements, description of people and houses, public buildings, private life, trade, music etc.), d) museum activities of digitizing the heritage (databases made through this project).
The archive researches of the heritage experts, members of the project team (including the Museum of Brăila archives and those of the ethnic communities partners) will be completed by researches in the family collections, oral history studies, testimonies of the ethnic communities members who are born, are living or have lived for a longer or shorter period in Brăila (by written or oral interviews), and with the most original contributions of the young participants at the contest “Discover the multiethnic Brăila”.


Let’s try to imagine something about the atmosphere in the city of Brăila, when it was a Turkish khaza. Almost nothing has been left from this time: a few caves, neglected, unfortunately, almost unknown to the tourists and the local inhabitants as well, some architectural vestiges, Saints Michael and Gabriel Church, in Trajan Square, from the time when it was a Turkish mosque as well as a house dating from the early 19th century, with sageac (long wooden eaves, and a particular system of joining) in Orientului Street. Our grand parents tell us a story about a passenger line between Brăila and Constantinople, by early 20th century, today an unlikely memory, if we would not find in the books this fact demonstrating it was not just a story. In remote corners of our souls there still are, from our childhood, a few memories about the Turkish of Brăila: a colored fez, some twisted words, smell of warm pretzels, the sweet “halvita” and “sarailie” cake, the wanted taste of millet beer or cold lemonade. Nevertheless, Turkish people are still living in Brăila… but we do not know too much about them… have they preserved their traditions and customs, are they still speaking the language of their ancestors, are they still preparing the “sarailie” as in old times…? Only they could tell us about it…
More than two decades ago, on the streets, right in the heart of the city, one could see, every Sunday, near the Orthodox Cathedral of Ancient Rite, Zidari Street, a real show in the street: the Lippovan Russian women, dressed in outfits made of colored fabric, pleated skirts, the hair hold in kerchief, speaking with a certain accent, accompanied by their husbands, with long beards, a tasseled girdle around the waist… “The show” is still on in the Pisc district of today’s Brăila, on Sundays and holydays… It is the proof of a belief well preserved and a spirit to preserve the traditions, which most of us could not understand. The responsible are maybe the religious books and old icons that their ancestors brought from the Russian steppes or maybe the songs played at the “harmosca” and the dances during their feasts, or even moral rules learnt in the family, rules we are not aware about, but they could share them with us… They still celebrate Christmas and New Year after the Julian calendar, with traditions, customs and meals, known by them only… We wonder if the real fishermen are still living in Brăila…? When one says Lippovan, one’s thought goes to the Danube, the old boats, the fishing nets and fish… At Brăila, the river has still fish… Oh, how good would be now a Lippovan “borsh” (sour soup)…
As for the Greeks, we have already written about them…it is hard not mentioning them, while they erected the most beautiful buildings in Brăila… Greek Church, “Maria Filotti” Theatre, former “Rallys”, Embiricos Mansion, today “Nicăpetre” Cultural Center… The ship owners, the traders, the mills owners Violatos and Lykiardopol, the Mayor Radu Portocală, as well as smaller businessmen, such as Papacanaris the confectioner, who are still in our memory through their businesses, their houses erected in the Historical Center or their philanthropic gestures. The Greeks gave to Brăila famous personalities like the writer Panait Istrati (his mother was Romanian and his father, a Greek from Cephalonia), the poet Andreas Embiricos or the composer Iannis Xenakis and the list may go on… In 2009, the Greeks shared with us their life stories, described in the volume “One Greek, two Greeks, three Greeks… Brăila” (one can read it also on line at: https://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), but a lot of them are still unknown. Nowadays, the Greek speak their native language, they preserved a number of traditions and customs from their grand-parents… they still prepare “Vasilopita” on New Year’s Eve and “Magiritsa” at Easter, they cook “scordalea” and “baclavale”, like in the old times and… we know for sure, they still break plates at the parties. By the way, there are many Romanian or not ladies, longing after the old times: “Oh, how many dance balls used to be at the Greek School…!”
In September, the Jews celebrated the New Year. I found it by chance. We do not know their customs on the New Year’s Eve, now at the beginning of September, no Santa Claus, no Christmas cakes, no Christmas tree and no snow… a different New Year’s Eve, according to the traditions they inherited, traditions we are not aware about. Last year, I visited them at the Coral Temple, on Purim and Hanukah, other Jewish holydays. There was for us, having another religion, just another beautiful show, we listened to Hava Nagila and other merry songs, we saw customs we don’t understand, we ate different food, we heard stories about old times, when Brăila was full of Jews, bearded and wearing kippa on the head, a lot of Jewish schools and newspapers, ten synagogues in function, according to the documents of that period. On Regala Street, the commercial zone of the city, between Petru Maior and Al.I. Cuza Streets, as well as in other zones of the city, one could see everywhere Jewish watchmakers’, jeweler’s stores and artisan’s workshops. Well educated and good traders, the Jews made good fortunes at Brăila and they gave to the city a long list of highly cultivated men, whom we are today proud of: Mihail Sebastian, Max Herman Maxy. Once upon a time, Brăila was glorious; what has been left? Certainly, a number of memories, which we hope to find out…
This was and still is, Brăila, a mixture of cultures. We mentioned the Turks, the Lippovan Russians, Greeks, Jews, but in this city are also living others, like Armenians, Italians, Hungarians, Germans, Ukrainians, and so on. Were they rich or were they earning their living modestly, in small workshops or shops, these people left a mark in the development, the spirit and the charm of this cosmopolite city.
I tried to introduce you in the atmosphere of our project, hoping to “touch” a little your soul and remember your childhood, our youth and, moreover, hoping to persuade you in participating at our research, in discovering together the multiethnic Brăila.
We intend to find in Brăila and other towns as well (from Romania or abroad), “…Greeks, Jews, Lippovan Russians, Turks, Hungarians, Germans, Italians, Bulgarians, Ukrainians, Armenians”, who have lived for a period in Brăila or are still living here, eager to talk about the old cosmopolite Brăila, about the buildings, businesses, forgotten trades, personalities of the city, or family stories, information about religion, customs, traditions, values, stereotypes, mentalities, superstitions, private life, gastronomy, which either are lost or still preserved in these families (we can receive all these either hand written or at the computer, in audio or video files). We are interested in finding documents, old photographs, objects to illustrate the stories (scanned or photographed): buildings of old Brăila, photos taken at the community events, churches, old family photos, family papers – old certificates of birth, of marriage photos of the harbor, the institutions, old shops, restaurants, confectioner’s, icons, cloths, jewels, hats, personal belongings, furniture, decorations, music or any other old object, newspapers of Brăila in the languages of the ethnic minorities, old manuals in these languages, old books, records, postcards with Brăila at the beginning of the century. We will publish fragments of these testimonies.

You can download the interviews from here:
THE INTERVIEW FOR THE GREEKS
THE INTERVIEW FOR THE JEWS
THE INTERVIEW FOR THE LIPPOVAN RUSSIAN
THE INTERVIEW FOR THE TURKS

The contest regulation for youth can be downloaded at the following address: Regulament de concurs pentru tineri (cu vârsta până în 25 ani) - "DESCOPERĂ BRĂILA MULTIETNICĂ"
You can contact us at: muzeul_brailei2012@yahoo.com

Comunicat de presă şi prezentare - Programul cultural „…GRECI, EVREI, RUŞI LIPOVENI, TURCI... BRĂILA. REACTIVAREA MEMORIEI CULTURALE A ORAŞULUI”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Presentation of the cultural Project "... GREEKS, JEWS, LIPPOVAN RUSSIANS, TURKS....  BRĂILA. REACTIVATION OF THE CULTURAL MEMORY OF THE CITY", financed by The Administration of the National Cultural Fund.

For further information: