50. Aveţi informaţii despre urmaşi ai proprietarilor de mori de la Brăila sau despre persoane care au lucrat la aceste mori şi care ar putea să ne povestească mai multe despre activitatea sau viaţa lor?
La Brăila funcţionau Moara Violatos şi Moara de făină Lykiardopol. (Dumitru <Zissu> Aspasia, 83 ani, Brăila)

51. Aţi auzit de la familia dumneavoastră câte ceva despre cabinete medicale greceşti sau birouri de avocatură greceşti? Ştiţi unde erau situate?
În Brăila erau şi cabinete medicale ale grecilor: dr. Fanciotis (pe strada Pensionatului), dr. Cutava (pe strada Grădinii Publice), dr. Poenaru (din familia Lykiardopol). (Reghina Ispir, 70 ani, Brăila)

Băieţii erau cei care mergeau la facultate. Dintre doctorii greci, ştiu că erau: în cartierul din strada Pensionatului dr. Cutava (chirurg şi un foarte bun violonist), dr. Petsalis, tehnician dentist Negropontis etc iar ca avocaţi: Hiott, Ţino, Ioaniţiu etc. (Lidia Dimofte, 70 ani, Bucureşti)

52. Comunismul a schimbat radical înfăţişarea şi spiritul oraşului Brăila. Cum aţi suportat comunismul? Mulţi greci din Grecia au avut sau au simpatii comuniste, într-o ţară care a avut norocul să nu cunoască acest regim… De ce acest paradox?
Am suportat greu regimul comunist – care în 1952 ne-a respins actele de plecare în Grecia. (Reghina Ispir, 70 ani, Brăila)

Comunismul a distrus familia mea. Fraţii bunicului meu au plecat spre alte lumi. Pentru ca unchiul meu să poată da examen la Academia Militară a trebuit ca bunica să divorţeze de bunicul meu, să-şi ia numele mamei şi să treacă copilul pe numele ei. Cu toate acestea, în anul doi unchiul meu a trebuit să întrerupă şcoala. Bunicul nu a vrut să renunţe la bunurile lui şi de aceea fost bătut crunt. A stat multe ore în zăpadă şi s-a îmbolnăvit de astm. Nu a acceptat niciodată să fie slugă la comunişti şi de aceea copiii lui au avut de suferit, trăind în sărăcie. A murit după cinci ani. Întrebam, când am mai crescut, de ce în casa bunicii mobila este altfel şi de fiecare dată bunica ocolea răspunsul. Am aflat mai târziu că după ce bunicul a fost bătut, au fost luate din casă multe bunuri, printre care şi mobila. (Nicoleta Mija, 53 ani, Brăila)

Mulţi dintre grecii bătrâni au avut de suferit, mulţi dintre ei plătind cu preţul vieţii. Mulţi au luat calea străinătăţii şi mulţi au rămas să rabde acest regim. Începând cu al doilea război mondial, viaţa pentru grecii din Brăila nu a mai fost la fel. Începând de la prigoana la care erau supuşi de către legionari până la cea practicată de către bolşevici. Nu mai aveau voie să-şi înveţe limba iar dacă erau auziţi vorbind pe stradă în limba greacă erau săltaţi de securitate. Vă închipuiţi că aceşti 50 de ani roşii însângeraţi au fost uitaţi? Nu! Încă mai sunt bătrâni cărora le este frică să se exprime şi să deschidă uşa şi sufletul în faţa cuiva. Paradoxul comunist al Greciei se explică prin rolul avut de URSS după împărţirea sferelor de influenţă, prin faptul că partidul comunist grec era condus de la Moscova şi prin faptul că idealurile teoriei marxiste au fost deşănţat cultivate de către agenţii greci ai Moscovei în rândul maselor populare. Oricum KKE în Grecia are de decenii propriul său bazin electoral limitat în care se încadrează permanent 8-9%. Este de „bon-ton” să te declari comunist în Grecia. (Haralambie Răzvan Caravia, 36 ani, Bucureşti)

53. V-aţi simţit vreodată discriminat, persecutat sau marginalizat datorită originii? Au fost momente în viaţă când părinţii sau bunicii dumneavoastră s-au simţit discriminaţi în România?
[…] Fotografii nu mai am, deoarece la plecarea noastră din ţară (1 decembrie 1950), ne-au fost distruse la vama Constanţa. Atunci am plecat foarte mulţi greci din Romania, am stat 11 luni în insula Siros, iar în 1951 am emigrat în Noua Zeelandă. (Adriana Fotiadis, 82 ani, Wellington – Noua Zeelandă)

Mama şi sora ei au dorit foarte mult să vadă Grecia şi să-şi cunoască neamurile de acolo, dar nu a fost posibil. […] (Amalia Irimia, 70 ani, Brăila)

Am avut multe neplăceri în copilărie, din cauză că eram de origine greacă. Tatăl meu, care lucra la Şantierul Naval Brăila, a fost dat afară din serviciu pentru că nu a vrut să renunţe la cetăţenia greacă. A fost urmărit zi şi noapte, păzit de securitate. Din această cauză s-a îmbolnăvit foarte grav. (Antonette Rodica Stroe, 61 ani, Brăila)

My father was born and raised in Braila. His father and the paternal family were Ithacan; Harilaus Vlasopolos, my paternal grandfather, was a ship’s mechanic who fell in love with an ethnic Hungarian woman in Braila, and settled down to raise a family there. He was on shipboard a lot of his life. In the early forties, because of the persecution of Greeks under the Antonescu regime, he repatriated himself back to Athens, where he was killed in a Nazi bombardment of the city. […] My father was a university student in Bucharest during the Second World War, and he told people that for several years he slept with an axe behind the door because of the ethnic persecutions regularly practiced by the legionnaires. My father became a political prisoner of the Communist regime just at the time he was being considered for an attaché position in the Romanian embassy in Athens; he was held without trial between 1952-53, and he died as a result in 1956, at the age of 43, when I was eight years old. (A.V., 61 ani, Detroit-S.U.A.)

54. Nu ne alegem părinţii şi nu ne alegem patria. A fost vreun moment în viaţă când aţi regretat că sunteţi şi grec?
Nu am regretat niciun moment în viaţa mea că sunt grecoaică. Mă mândresc şi m-am mândrit cu originea mea. (Victoria Teodorescu, 59 ani, Brăila)

Nu am regretat nicio clipă. Şi sunt convinsă că atât cât voi exista în acest univers, indiferent în ce colţ al lumii mă voi afla, mă voi mândri că am sângele zeilor în vene. (Ana-Maria Ion, 32 ani, Bucureşti)

55. Consideraţi că viaţa dumneavoastră putea fi mai bună dacă părinţii sau bunicii nu hotărau să vină în România?
No, I and my two sisters were born in Romania and were very happy. We leaved Romania in 1947 on the ship “Transylvania” in the aftermath of WWII. (Alexandra Vertoudakis – Caridi, 77 ani, Australia)

Cred că dacă părinţii plecau în Grecia când eram copil, am fi trăit mai bine. (Panait Ţigaridis, 71 ani, Brăila)

Da, aşa este, dar războiul schimbă istoria omenirii. (Cleopatra Bonicioli, 69 ani, Brăila)

Destinul şi soarta nu ţi-o schimbă nimeni. (Neculai Samaras, 53 ani, Brăila)

56. Căutând informaţii despre greci, am găsit despre trăsăturile grecilor: Franz-Joseph Sulzer (Călători, X, p. 469) spune despre „moştenirile grecilor” că cele caracteristice sunt „şiretenie şi înşelăciune”. Kelemen Mikes (Călători, IX, p. 202) susţine că „mintea grecilor nu se poate spune că e cu totul neagră, dar este foarte întunecată, căci veşnic umblă numai să înşele pe alţii”, am auzit adesea „Să nu te încrezi în greci chiar daca îţi fac daruri”, acelaşi lucru se poate citi în „Eneida” lui Vergilius „I fear the Greeks even when they bring gifts” iar un proverb vechi despre care pomeneşte Sophocle conţine aceeaşi idee. Cât de aproape sau departe de adevăr sunt aceste afirmaţii? De ce credeţi că se spune asta despre greci?
Nu cred că este adevărat. Grecii erau renumiţi în meşteşuguri şi în comerţ şi asta atrăgea invidia şi deseori mânia. […] (Vasile Cochino, 63 ani, Brăila)

Şi despre alte naţii se spun multe. Da, grecii sunt şireţi dar niciodată hoţi, pentru că şiretenia este specifică adevăraţilor oameni de afaceri iar grecii au fost şi sunt mari comercianţi. Atunci când fac un dar îl fac din inimă. De greci să se ferească numai cei care vor să le facă rău. Un grec nu va accepta niciodată să fie furat, minţit sau să-i jignească cineva familia. (Nicoleta Mija, 53 ani, Brăila)

57. Conform „Eurobarometrului” din ianuarie 2007, grecii sunt consideraţi naţionalişti, conservatori şi cu comportament discriminatoriu faţă de cei care nu sunt „de-ai lor”: „jumătate dintre greci nu cred că persoanele de alt neam îmbogăţesc cultura naţională”, grecii consideră că „nu e necesar ca în parlament să fie mai mulţi reprezentanţi ai altor etnii”: „Cum să facă legi în ţara mea un străin? Cum să decidă soarta grecilor, prin vot, cineva care a trăit până acum în altă ţară?”. Mulţi greci trăiesc în alte ţări şi se bucură de drepturi şi libertăţi în ţările respective. De ce această atitudine atunci faţă de cei care aleg să trăiască în ţara lor?
Grecii au fost sub ocupaţie turcească 400 de ani. Ei nu pot uita acest lucru. De aceea sunt naţionalişti, dar nu extremişti. (Maria Ganea, 69 ani, Brăila)

Grecii nu sunt naţionalişti, ei îşi iubesc ţara şi tradiţiile. (Constantin Stefanidis, 68 ani, Brăila)

Sunt naţionalişti, dar dacă îi respecţi, devii foarte repede de-al lor. (Adrian Guleamachis, 33 ani, Brăila)

58. Numiţi câteva calităţi şi câteva defecte ale grecilor.
Calităţi: inteligenţi, culţi, luptă pentru educaţia copiilor, buni familişti, diplomaţi, dinamici, fermi, buni comercianţi şi sentimentali. Defecte: iuţi la mânie, greu acceptă să fie contrazişi, uneori trebuie să accepte rezultatul unor hotărâri necugetate. (Elena Mihăilescu, 88 ani, Bucureşti)

Cum spuneam, cred că primul defect al grecului este încăpăţânarea, urmat de suspiciune şi de zgârcenie. Şi o anume duritate este caracteristică şi femeilor şi bărbaţilor în egală măsură. Dar şi calităţile sunt pe măsură: grecul este inteligent, credincios, imaginativ, pasional, talentat, fidel, familist convins, cu o filosofie de viaţă proprie în care intră predominant respectul faţă de Dumnezeu şi faţă de natură. (Maria-Denise Theodoru, 57 ani, Bucureşti)

59. V-aţi întrebat vreodată în ce proporţie sunteţi grec şi în ce proporţie sunteţi român? Să ne imaginăm finalul campionatului mondial de fotbal cu România şi Grecia în finală… Ce echipă aţi dori să fie câştigătoarea cupei?
Sunt grec în proporţie mai mare decât sunt român, chiar dacă cetăţenia mea spune altceva. De aceea am depus dosarul să obţin şi cetăţenia greacă. Mai puţin pentru mine, mai mult pentru băiatul meu care e un Exarhu. Cât priveşte campionatul mondial de fotbal România – Grecia, doresc să câştige… ai noştri! (Marius Exarhu, 72 ani, Brăila)

Eu mă consider 100% grecoaică. Bineînţeles că aş dori ca echipa Greciei să câştige. (Antonette Rodica Stroe, 61 ani, Brăila)

Un răspuns extrem de simplu: sunt în egală măsură grecoaică şi româncă. Iar în cazul unui campionat nu mi-aş pune o astfel de problemă: oricare echipă ar câştiga m-ar mulţumi. Ar fi echipa mea câştigătoare. (Ana-Maria Ion, 32 ani, Bucureşti)

60. O întrebare pentru persoanele cu dublă cetăţenie (română şi greacă): care dintre cetăţenii credeţi că vă oferă mai multă credibilitate în faţa unui cetăţean european sau american şi de ce?
[…] Cred că cea greacă, dat fiind istoria lor antică. (Ştefan Panait Pana, 68 ani, Stuttgart – Germania)

Cred că ambele cetăţenii oferă aceeaşi credibilitate dacă ştii să le susţii şi te simţi mândru că eşti şi cetăţean român şi cetăţean grec. Nu contează că ai în faţă un cetăţean vest european sau american. (Nicolae Saridache, 60 ani, Brăila)

Chestionar, selecţie şi sinteză – Camelia Hristian

Te pot interesa

Google Analytics Alternative