„... GRECI, EVREI, RUŞI LIPOVENI, TURCI... BRĂILA”

 
Să încercăm să ne imaginăm puţin atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era kaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube, din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş de rugăciune turcesc, precum şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila – Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr, a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră: un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea ştim mare lucru despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot spune asta…
Acum mai bine de două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire, însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu cu ciucuri… „Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de astăzi, duminicile şi de sărbători…  Este dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie, pe care nu le cunoaştem… doar ei ni le pot împărtăşi… La Brăila încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii, obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…
Despre greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul „Maria Filotti”, odinioară „Rallys”, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural „Nicăpetre”… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit), poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite în volumul „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” (care poate fi citit şi on-line aici (link), dar sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se prepară Vasilopita de Anul Nou şi Magiritsa de Paşte, gătesc scordalea şi baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri… Şi, apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: „ah, şi ce baluri erau la Şcoala Greacă…”
În septembrie, evreii din Brăila au sărbătorit Anul Nou… Am aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, la început de septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi fără zăpadă… un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti… Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem, am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 9 lăcaşe de cult funcţionale, conform documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste Brăilei… Ce s-a păstrat din strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care am încercat să le aflăm…
Aceasta a fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari, italieni, rromi, maghiari, germani, ucraineni etc. Fie că au fost bogaţi, ori şi-au câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit.  
Am încercat să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă „atingem” puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din tinereţe şi, mai mult, cu intenţia de a vă stârni curiozitatea să răsfoiţi acest volum. Alături de articolele scrise de cercetători, am adăugat şi o parte dintre răspunsurile obţinute (într-un timp foarte scurt) la patru interviuri scrise, foarte ample şi pe alocuri incomode – mărturii despre viaţa de familie şi viaţa comunitară, care încearcă să completeze prin fapte, fotografii, documente sau doar prin autentic, emoţii, culoare imaginea de demult şi de acum a Brăilei multietnice. 
***
Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, derulat de  Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Brăila a fost finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, în cadrul  sesiunii II/2012, aria tematică: „Activităţi muzeale”, cu suma nerambursabilă de 60.397 RON.  S-au adăugat, pe parcurs, la lista de colaboratori şi: Comunitatea Armeană Brăila, Comunitatea Bulgară Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Institutul Cultural Român Tel Aviv. 
Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului” a fost o continuare a programului cultural „Un grec, doi greci, trei greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” - derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române - sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul  Karafyllidis Athanassios - sponsor din Berlin (Germania) – program care a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei. 
Programul cultural propus anul acesta a antrenat persoane cu etnii, credinţe religioase diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding de oraş şi tehnici multimedia de promovare. Scopul acestui demers este salvarea memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului şi fructificarea rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.
Alături de acest volum s-au mai realizat: 6 baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci, armeni, bulgari); 2 hărți virtuale (în limbile română şi engleză) cu elemente arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor şase comunităţi etnice la dezvoltarea oraşului Brăila; un DVD cu filme documentare care prezintă moştenirea culturală a Brăilei multietnice; o expoziţie (cu obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor etnice şi ale familiilor membre ale acestor comunităţi) şi o fotoexpoziţie „Brăila multietnică” pe sistem banner-up, ce vor putea fi itinerate pe viitor, inclusiv în spaţii neconvenţionale; un website al Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei şi o serie de materiale de promovare a judeţului. 
Proiectul a inclus şi acţiuni cu o puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere a publicului tânăr către patrimoniul multicultural, respectiv un concurs „Descoperă Brăila multietnică”, cu două secţiuni „Cercetare” şi „Promovare”, adresat tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, precum şi cărţi de la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei) - organizat cu scopul promovării patrimoniului multicultural al judeţului Brăila. Cu ajutorul tinerilor voluntari s-a realizat o bază de date cu materiale educaţionale pentru copii şi tineri, care a intrat în mediateca Centrului Diversităţii Culturale. La concurs au participat 23 de echipe de tineri. Cea mai bună dintre lucrările de la secţiunea „Cercetare” a fost publicată în acest volum, posterele de la secţiunea „Promovare” au fost tipărite, iar o parte din celelalte lucrări urmează să fie publicate on-line pe website-ul Centrului Diversităţii Culturale.
***
Mulţumim tuturor celor care au avut răbdarea şi bunăvoinţa să-şi deschidă sufletele şi să ne împărtăşească informații despre cultura şi viaţa comunitară, fotografii de familie, documente, precum şi experienţe de viaţă, fericite sau mai puţin fericite: fam. Abdurahman Ürfet (Brăila), fam. Abduraman Eden (Brăila), fam. Abramovici Ella (Brăila), fam. Agajamian Marian (Brăila), fam. Alamano Miltiade (Brăila), fam. Andreescu Irina (SUA), fam. Aninos Orea (Atena), fam. Ball Frida (Israel), fam. Bariz Dorina (Brăila), fam. Bernstein Amelia (Brăila), fam. Cornfeld Estera (Brăila), fam. Cuțov Paul (Brăila), fam. David Segal Iancu (Brăila), fam. Drafta Maria (Brăila), fam. Feraru Mihai (Brăila), fam. Filip Macri Liliana Brânduşa (Bucureşti), fam. Goldstein Suchar (Galați), fam. Iliescu Marina-Ruxandra (Bucureşti), fam. Isac Teodor (Brăila), fam. Ivlampie Ivan (Galați), fam. Kaloxilos Moraru Elena Salomeea (Brăila), fam. Koffler Marcela (Brăila), fam. Lazăr Raissa (Brăila), fam. Lutmar Avram (Brăila), fam. M. A. (Brăila), fam. Macri Veronica (Brăila), fam. Maliş Ioan (Brăila), fam. Mauthner-Steriadi Amy Adriana Florina (Germania), fam. Moreanu (Vathis) Filip (Brăila), fam. Nedelcuţ Florin (Brăila), fam. O. A. (Brăila), fam. Oberman Silo (Brăila), fam. Oprea Androne (Brăila), fam. Osman Cornelia (Brăila), fam. Profeta Iosif (Bucureşti), fam. Prusac Neftodi (Brăila), fam. R. Lucian (Bucureşti), fam. Rustem Inginur (Bucureşti), fam. Sava Ana (Brăila), fam. Schileru Michaela (Toronto), fam. Schreiber Albert (Bucureşti), fam. Schreiber Carina (Bucureşti), fam. Sedlmayr Sanda-Carmen (Germania), fam. Semergiu Gabriel Miron (Brăila), fam. Smaznov Evdochia (Brăila), fam. Suvac Aurel (Brăila), fam. Svoronos Stelian (Atena), fam. Ștefan Paul (Brăila), fam. Tartaris Dumitru (Brăila), fam. Teodosiade George (Brăila), fam. Vallianatou Marianna (Atena), fam. Vartan (Brăila), fam. Weiss Solomon (Brăila), fam. Zarife Zodila (Brăila). Am adăugat toate aceste mărturii, în bazele de date ale Centrului Diversității Culturale, alături de cele primite, în 2009, de la: fam. Andreescu Jana (Galaţi), fam. Bartaloş Lidia (Brăila), fam. Băjenică Eli (Brăila), fam. Bonicioli Cleopatra (Brăila), fam. Caravia Haralambie (Bucureşti), fam. Cochino Vasile (Brăila), fam. Diamandi Maria (Brăila), fam. Dimofte Lidia Maria (Bucureşti), fam. Dumitriu Nicolae (Brăila), fam. Dumitru Aspasia (Brăila), fam. Exarhu Marius (Brăila), fam. Fotiadis Adriana (Wellington - Noua Zeelandă), fam. Ganea Maria (Brăila), fam. Guleamachis Adrian (Brăila), fam. Gavaz-Nicolae Florentina Octavia (Brăila), fam. Haraga Elefteria (Brăila), fam. Irimia Amalia (Brăila), fam. Ispir (Caligas) Reghina (Brăila), fam. Ion Ana-Maria (Bucureşti), fam. Karafyllidis Athanassios (Berlin – Germania), fam. Lichiardopol Corina (Craiova), fam. Mandas Constantinos (Brăila), fam. Mihăilescu Elena (Bucureşti), fam. Mija Nicoleta (Brăila), fam. Muşat Florentina-Cristina (Brăila), fam. Nicolae Panait (Brăila), fam. Pana Ştefan Panait (Stuttgart - Germania), fam. Papas Artemiza Carmen (Brăila), fam. Paraschiv Caliopi (Brăila), fam. Pieratos Anisia (Brăila), fam. dr. Poenaru Constantin (Brăila), fam. Portocală Radu (Paris - Franţa), fam. Raftopol Stelian (Brăila), fam. Samaras Neculai (Brăila), fam. Saridache Marica (Brăila), fam. Saridache Nicolae (Brăila), fam. Spiridon Nicolas (Brăila), fam. Stefanidis Constantin (Brăila), fam. Stroe Antonette Rodica (Brăila), fam. Stroe Elena (Brăila), fam. Teodorescu Victoria (Brăila), fam. Theodoru Maria-Denise (Bucureşti), fam. Turculeţ Dumitra (Brăila), fam. Ţigaridis Panait (Brăila), fam. Vertoudakis (Caridi) Alexandra (Australia), fam. Vâlcu Silvia (Brăila), fam. V. A. (Detroit - S.U.A.). Volumul poate fi citit şi online aici (link). 
Mulţumim echipei de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea - manager de proiect, Camelia Hristian – asistent de proiect, Ghena Pricop – expert patrimoniu cultural, Gabriela Cloşcă - expert patrimoniu cultural, Smaznov Evdochia – documentarist, Gabriel Stoica – producător film şi operator video, Cătălin Ilinca – grafician hartă şi fotoexpoziţie,  dr. Zamfir Bălan - expert patrimoniu cultural, Rozalia Pîrlitu – tehnoredactor, Angheluşa Cârciumaru - responsabil financiar, Diana Coşarcă - PR asistent, Livia Sîrbu – traducător engleză, Roberto Tănăsache – webdesigner, Marian Ghiveci – operator foto, Haralambie Caravia, David Iancu Segal, Jipa Rubanov Fedosia, Zarife Zodila - reprezentanți din partea partenerilor.
Mulţumim pentru sprijinul acordat: domnului Haralambie Caravia - preşedintele  Comunităţii Elene Brăila, doamnei Maria Ganea – vicepreşedinte al Comunității Elene Brăila, domnului Nicolae Saridache - fost preşedinte al Comunității Elene Brăila, domnului dr. Constantin Poenaru, domnului Dragoş Gabriel Zisopol - preşedintele Uniunii Elene din România, doamnei Elena Lazăr - directoarea Editurii „Omonia” Bucureşti, doamnei Marianna Valiannatou - preşedinta Asociaţiei Grecilor Originari din România de la Atena (Grecia), domnului Constantin Stefanidis – membru al Comunității Elene Brăila, Grupului “Parnassos” al Comunității Elene Brăila, domnului David Iancu Segal - preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti – Comunitatea Brăila, domnului Suchar Goldstein – oficiant de cult, Templul Coral Brăila, doamnei Janina Ilie - project manager la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, domnului Dan B. Krizbai - director adjunct al Institutului Cultural Român Tel Aviv (Israel), domnului Ilie Zan – psiholog, domnului Arie Schwartz - Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, doamnei Fedosia Jipa Rubanov - preşedinta Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Brăila, domnului Ivan Ivlampie - decanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, domnului Ioan Maliş - manager al societății “Il Vulture Exim SRL” Brăila, domnului Miron Ignat - preşedintele  Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, fam. Paraschiva şi Ionel Budur, fam. Nastasia şi Androne Oprea, fam. Evdochia şi Vlad Smaznov, fam. Anica şi Simion Petrof, fam. Nadia Isac, fam. Olga Negoescu, fam. Ana Sava, fam. Galina Florea, fam. Aniuta Prastinov, fam. Domnica Barisov, fam. Ana Oprea, fam. Vasilica Petrov, fam. Ileana Cuzmin, fam. Paşa Neculai, fam. Paşa Procop, fam. Ciprian Petre, fam. Simion Pavel, fam. Andrei Oprea, fam. Andrianov Gheorghe, fam. Gheorghe Isac, fam. Dănilă Lazăr, ansamblurilor "Tihii Dunai" şi "Dunaiskie Rozî" ale Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Brăila, doamnei Zarife Zodila -  preşedinta Uniunii Democrate Turce din România – Filiala Brăila, doamnei Cornelia Osman - secretar al Uniunii Democrate Turce din România – Filiala Brăila, doamnei Inginur Rustem - prim secretar al Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Drepturile Omului, Protecţia Minorităţilor şi Consiliul Europei, doamnei Zoia Maria Lucia Vulpoi - membru simpatizant al Uniunii Democrate Turce din România – Filiala Brăila, domnului Marian Agajamian - preşedintele Comunităţii Armene Brăila, familiei Vartan, preotului Avedis Mandalian şi familiei Robert Bagdasar - pentru permisiunea de a filma un eveniment de familie oficiat la Biserica Armeană Brăila, domnului Mihai Stepan Cazazian - redactor şef al revistei „Ararat” a Uniunii Armenilor din România, domnului Mircea Maximilian Tivadar – vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Cluj Napoca, director cultural al Asociaţiei Muzeului Armean, doamnei Arsaluis Sarchisian Gurău - secretar cultural al Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța, doamnei Maria Gancev - preşedinta Comunităţii Bulgare Brăila, doamnei Anastasia Andriev - vicepreşedinte al Comunităţii Bulgare Brăila, coordonator al grupului vocal „Borianka”, doamnelor profesoare Ioana Ganciarov, Adriana Grigorescu, Livia Elena Bonarov, Paula Olşanschi - membre ale Comunităţii Bulgare Brăila, domnului Dragoş Neamu - preşedintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România, domnului Adrian Simion – inspector şcolar şi doamnei Alina-Mirela Vlad – inspector şcolar, Inspectoratul Şcolar Județean Brăila, firmei „Open Web Design” Brăila, colegilor Marica Saridache, Mariana Vernescu, Alexandru Cloşcă şi Vasile Mocanu de la Muzeul Brăilei, firmelor „Panimis” Brăila, „Maxi Sign” Brăila şi Tipografiei „Paper Print Invest” Brăila.
Mulțumim tinerilor voluntari, participanţi la concursul „Descoperă Brăila multietnică” şi profesorilor care i-au coordonat: Constantin Cristian (masterand la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie) - premiul I, Andreea Zotinca şi Mariana Pandrea (Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila) - premiul I, Sebastian Gîdei (Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila) - premiul II, Gagu Antonia şi Marinescu Andreea  (Şcoala cu Clasele I-VIII „Ion Creangă” Brăila) / prof. îndrumători Angela Olaru şi Petrica Plopeanu  - premiul II, Anastase Paula şi Apetri Raluca (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog - premiul III, Lavinia Minodora Băluţă (Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog - premiul III, Iuliana Sacolic (Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Brăila) / prof. îndrumător Jipa Fedosia Rubanov, Dascălu Andreea şi Ilie Florentina (Şcoala Generală „Vlaicu Vodă” Brăila) / prof. îndrumător Alina Preda, Eda Zarife Nistoroi (Universitatea Politehnică din Bucureşti, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul afacerilor) şi Fatme Ramona Nistoroi (USAMV Bucureşti,  Facultatea de Horticultură), Neculai Emilia (Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicații şi Tehnologia Informației) şi Mangiurea Cătălina  (Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere şi Facultatea de Geografie), Daniela Cristina Davidov (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog, Ganea Iolanda-Veronica şi Otti Laura - Mădălina (Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila) / prof. îndrumător dr. Elena Emilia Lica, Luciana Lăpuşneanu (Şcoala Generală „Ion Creangă” Brăila) / prof. îndrumător Angela Olaru, Bulgaru Diana Maria (Şcoala „Ion Creangă” Brăila) / prof. îndrumător Angela Olaru, Ilie Alexandru-Cătălin şi Radu Alexandru (Liceul Teoretic „Panait Cerna” Brăila) / prof. îndrumători: Petrica Plopeanu şi Adelina Gagu, Iancu Georgiana Miruna (Liceul de Artă „Hariclea Darcleé” Brăila) / prof.  îndrumător Valentina Iancu, Deaconu Andreea Carina (Şcoala cu Clasele I-VIII „Mihu Dragomir" Brăila) / prof. îndrumător Valentina Durbacă, Teodorescu Ana Maria (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog, Năstase Laura Petronela şi Stamate Laurenţiu George (Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila) / prof. îndrumător Valentin Petrescu, Vişan Raluca Marieta (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog, Dănilă Lorena Călina (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Corina Pavel, Gherghiceanu Alexandra Mădălina (Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila) / prof. îndrumător Ana Maria Zlăvog, Suliman Selati şi Idriz Serkan (Şcoala Gimnazială Tichileşti Penitenciar) / prof. îndrumători Cristina Moraru şi Luminița Cociaş.
Mulţumim pentru sprijinul acordat pentru promovarea programului cultural: posturilor Radio România Cultural şi Radio România Internațional, Institutului Cultural Român Tel Aviv, Biroului de presă al Republicii Ambasadei Republicii Elene la Bucureşti, Institutului de Memorie Culturală CIMEC Bucureşti, Portalului România-Israel, agenţiilor de presă AGERPRES şi AŞII ROMÂNI pentru România şi diaspora, publicaţiilor „Cotidianul” Bucureşti, „Brăila Chirei”, „Arcaşu’ de Brăila”, „Obiectiv. Vocea Brăilei”, „Viaţa Brăilei”, „Viaţa Liberă” Galaţi, „Flacăra Iaşiului”, „Jurnalul Săptămânii” Israel,  „Info Est”, Portalului Naţional de Administraţie Publică, TV Galați Brăila, precum şi tuturor bloggerilor care au preluat informaţia de pe contul de Facebook al Muzeului Brăilei.
 
Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii Publice
Asistent de proiect

Te pot interesa

Galerie foto

Google Analytics Alternative