Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”

Înfiinţată în 1995, Editura „Istros" a Muzeului Brăilei „Carol I” are acum un portofoliu valoros. Pentru unii este mult, pentru unii este puţin, însă Editura „Istros" nu şi-a propus o competiţie cu instituţii care au ca activitate preponderentă producţia de carte. Ca o continuare a tradiţiei librăriei „Istros" în planurile editurii şi-au făcut loc încă de la început publicarea rezultatelor propriilor cercetări. Alături de acestea s-a considerat o datorie republicarea revistei „Analele Brăilei”. Prin ediţia anastatică, Muzeul Brăilei „Carol I” a reamintit comunităţii ca exista o revistă de cultură regională la Brăila încă din perioada interbelică. Revista, fondată în 1929, a fost prima publicaţie care a popularizat adevăratele valori brăilene cu ajutorul unor nume care au rămas adevărate repere în cultura românească: Nicolae Iorga, George Călinescu, Dumitru Panaitescu - Perpessicius ş.a. Continuarea „Analelor Brăilei" a devenit o datorie de onoare. Studii, materiale şi piese de patrimoniu atent selectate au umplut constant paginile astfel încât, în scurt timp, s-a depăşit aspectul binecunoscut al unei reviste, adesea ea cuprinzând peste 300 de pagini.
Puţine din muzeele judeţene sau regionale se pot lăuda cu o colecţie de doctorate la fel de impresionantă precum cea a Editurii „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”. Autorii multora dintre ele - colaboratori direcţi sau cercetători ai muzeului - sunt candidaţi sau câştigători ai unor premii cu ecou naţional şi internaţional. Multe dintre cărţile publicate la Editura „Istros" au fost încununate cu Premii ale Academiei Române: Valeriu Sîrbu,  „Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto - dacilor", 1993 (Premiul „Nicolae Bălcescu" al Academiei Române, pe anul 1995); Ionel Cândea, Brăila. „Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea", vol. I, 1995 (Premiul „Dimitrie Onciul" al Academiei Române, pe anul 1997); Doru Bădără, „Tiparul românesc la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea", 1998 (Premiul „Dimitrie Onciul" al Academiei Române, pe anul 1998), Ovidiu Cristea,  „Veneţia şi Marea Neagră în secolele XIII-XIV", 2004 (Premiul „Nicolae Iorga" al Academiei Române, pe anul 2004); Mugur Andronic,  „Teritoriul nord-est carpatic în a doua jumătate a primului mileniu creştin", 2005 (Premiul „Dimitrie Onciul" al Academiei Române, pe anul 2005), Constantin Ardeleanu,  „Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării", 2008 (Premiul „A. D. Xenopol" al Academiei Române, pe anul 2008), Mihaela-Elena Ciocoiţei,  „Valori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir", Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009 (Premiul „Nicolae Iorga" al Academiei Române, pe anul 2009), Cristian Nicolae Apetrei,  „Reşedinţele boiereşti din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV – XVI", Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009 (Premiul „Mihail Kogălniceanu" al Academiei Române, pe anul 2009), Aurel Vîlcu,  „Moneda otomană în Ţările Române în  perioada 1687-1807", Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009 (Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki" al Academiei Române, pe anul 2009), Mariana Lazăr, „Spre folosul acestei sfinte case. Constituirea şi evoluţia domeniului Mănăstirii Cotroceni (secolele XVII-XIX)", 2010 (Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române, în anul 2012), dr. Maria Stoica pentru lucrarea „Contribuţii privind istoria oraşelor", Vol. XIII, „Atlas istoric al oraşelor din România", Seria B, Ţara Românească, Fascicula 3, „BRĂILA"; Coordonatori: Ionel Cândea, Dan Dumitru Iacob, sub egida Academiei Române, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Autori: Ionel Cândea, Maria Stoica; 2013 (Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, pe anul 2013); Oana Damian, „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)", 2015 (Premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române, pe anul 2015); Rafael Dorian Chelaru,  „Congregația «De Propaganda Fide» și misiunea catolică din Moldova (secolele XVII-XVIII)" (Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române, pe anul 2015); Alexandru Ciocîltan,  „Comunităţile germane la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)", 2015 (Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, pe anul 2015); Simion Gheorghiu, „Independență versus reformă. România în contextul relațiilor sovieto-americane în perioada «Perestroika (1985–1989)»" (Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki" al Academiei Române, pe anul 2015); Ion Guceac, „Constituția la răscruce de milenii", seria „Basarabica” (1), Ediția a 2-a revăzută și adăugită, Prefață de Ion Dogaru, Volum îngrijit de Victor Spinei, Editura Academiei Române – Editura „Istros" a Muzeului Brăilei „Carol I” (Premiul Academiei Române „Nicolae Titulescu”, pe anul 2016); George Bilavschi, „Unelte agricole din Moldova medievală"  (Premiul Academiei Române „Mihail Kogălniceanu”, pe anul 2016), Pompiliu Crăciunescu, „Teze & Cărți" (Premiul Academiei Române „Lucian Blaga”, pe anul 2017); Nicolae Enciu, „În componența României Întregite. Basarabia și basarabenii de la Marea Unire la notele ultimative sovietice", seria „Basarabica” (7),  Editura Academiei Române - Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” (Premiul Academiei Române „A.D. Xenopol”; pe anul 2018);  Documente privind istoria românilor, colecția „Eudoxiu Hurmuzaki”, Seria a 3-a, volumul I, „Legația Română la Petrograd (1914 – 1918) / Documente"; editori: Gheorghe E. Cojocaru, Eugen-Tudor Sclifos; Editura Academiei Române - Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” (Premiul Academiei Române „Eudoxiu Hurmuzaki”.; pe anul 2018). Vezi Premiile Academiei Române.  Alte premii obţinute:  „Studii de istorie", I, editori: Constantin Buşe, Ionel Cândea, Editura „Istros" a Muzeului Brăilei, Brăila, 2012, 708 p. (Premiul „Aurelian Sacerdoţeanu" al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, la secţiunea „Ştiinţe Istorice şi Arheologie", pe anul 2012) şi Ionel Cândea, „Mănăstirea Măxineni", volumul II, Editura „Istros" a Muzeului Brăilei, Brăila, 2014, 350 p. (volum realizat în cadrul unui proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional) (Premiul „Virgil Cândea” al Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric”).
O altă direcţie distinctă a Editurii „Istros" este publicarea albumelor de artă. Acestea popularizează operele celor mai cunoscuţi artişti plastici brăileni. Primele două albume au văzut deja lumina tiparului încă de acum câţiva ani aducând sub ochii iubitorilor de frumos, reproduceri din colecţiile Nicăpetre şi Gheorghe Naum.
Editura este, după cum se vede, unul dintre mijloacele prin care Muzeul Brăilei „Carol I" vine în întâmpinarea publicului său şi prin care valorifică, totodată, patrimoniul cultural local şi naţional. „Istros" publică rezultatele cercetărilor realizate de specialiştii Muzeului Brăilei „Carol I" şi colaborează cu autori din alte instituţii din ţară şi din străinătate. Colaborarea cu Editura Muzeului Literaturii Române a dus la iniţierea cercetării fondului Vasile Băncilă, peste 3000 de pagini din opera marelui brăilean ajungând apoi să fie tipărite. 
Notorietatea dobândită de Editura „Istros” de-a lungul timpului este cea care a permis ca numele ei sa apară alături de cel al Editurii Academiei Române pe coperta unor volume de interes european ducând în acest fel renumele Muzeului Brăilei „Carol I" dincolo de graniţele României. 
Editura „Istros” este şi va continua să fie unul dintre cele mai puternice instrumente de promovare pe plan naţional şi internaţional a imaginii Muzeului Brăilei „Carol I" şi a judeţului Brăila, dar şi a imaginii României.
 
CONTACT
Brăila, Piaţa Traian 3, cod 810153
Tel. / Fax: 0339.40.10.02(3)
E-mail: sediu@muzeulbrailei.ro; editura_istros@yahoo.com

Te pot interesa

TE POT INTERESA

Galerie foto

Google Analytics Alternative